Austria ameninţă stabilitatea financiară a Europei

Autorităţile austriece au făcut recent încă un pas pe terenul minat al "stabilităţii" financiare din ţările aşa-numitului nucleu dur al zonei euro.

Pe fondul apropierii termenului limită pentru moratoriul impus plăţii datoriilor Heta Asset Resolution, banca rea formată pentru preluarea creditelor neperformante ale Hypo Alpe-Adria, creditorilor li s-au prezentat condiţiile de răscumpărare a obligaţiunilor garantate de landul Carinthia.

Valoarea nominală totală a acestora este de 11 miliarde de euro, iar "oferta" include plata a 75% din valoarea nominală pentru obligaţiunile de rang superior şi 30% din valoarea obligaţiunilor subordonate, ceea ce reprezintă o pierdere totală de circa 3,2 miliarde de euro pentru creditori.

"Creditorii care refuză oferta pot aştepta până la 10 ani o decizie a justiţiei în favoarea lor", a declarat Hans-Joerg Schelling, Ministrul de Finanţe al Austriei, după cum scrie Bloomberg. Schelling a mai precizat că "oferta este excelentă", potrivit Bloomberg, iar creditorii "trebuie să fie raţionali şi să o accepte". Pentru răscumpărarea obligaţiunilor Heta, Austria a înfiinţat un vehicul special de investiţii, Kaerntner Ausgleichszahlungs-Fonds (Fondul de Plată a Compensaţiilor din Carinthia).

Din păcate pentru autorităţile de la Viena, noţiunea de "raţional" este înţeleasă altfel de către creditori.

"Ceea ce au făcut autorităţile austriece este fără precedent în lumea dezvoltată: au anunţat un număr considerat acceptabil şi au cerut creditorilor să accepte oferta", a declarat directorul companiei elveţiene Gold Partners AG, care deţine obligaţiuni Heta de 200 de milioane de euro, pentru Bloomberg.

Lista creditorilor care se opun ofertei include, însă, nume mult mai mari, cum sunt băncile germane Commerzbank AG şi NordLB, dar şi PIMCO, administratorul american de fonduri de investiţii deţinut de Allianz AG.

Estimările de la Bloomberg arată că expunerea celor care au respins propunerea autorităţilor austriece este de circa 5 miliarde de euro şi reprezintă circa 45% din totalul datoriilor, în condiţiile în care prevederile ofertei nu sunt negociabile, iar acceptarea acesteia de către două treimi dintre creditori implică aplicarea ei necondiţionată şi pentru ceilalţi creditori.

În prima jumătate a lunii februarie 2016, ministrul Hans-Joerg Schelling a anunţat că landurile austriece care controlează instituţii financiare ale căror portofolii includ obligaţiuni emise de Heta sunt de acord cu oferta guvernamentală, conform unei ştiri Reuters. În acest fel, gradul de acceptare ar creşte cu 15 puncte procentuale, conform estimărilor lui Schelling, dar încă nu este clar dacă a fost depăşit pragul de două treimi.

"Considerând opoziţia creditorilor, majoritatea lor fiind bănci şi societăţi de asigurare din Austria şi Germania, acceptarea ofertei de către o majoritate calificată pare improbabilă", a precizat Philipp Jaeger, analist la Berenberg, pentru Bloomberg. În aceste condiţii, următorul pas va fi declararea insolvenţei pentru Heta şi landul Carinthia, după cum a declarat ministrul austriac de finanţe.

Într-un articol din revista Forbes, Frances Coppola a detaliat principalele probleme ale ofertei guvernului de la Viena. Printre acestea se regăsesc suspendarea parţială a precedenţei creditorilor (n.a. aplicarea normală a bail-in-ului presupune pierderi totale pentru datoriile subordonate, înainte de impunerea pierderilor pentru datoriile de rang superior) şi eliminarea coercitivă, chiar dacă parţială, a garanţiilor oferite de landul Carinthia pentru emisiunile de obligaţiuni ale băncii Hypo Alpe-Adria.

În vara anului trecut, Curtea Constituţională a precizat că revocarea garanţiilor oferite de Carinthia creditorilor subordonaţi, în 2014, este neconstituţională, iar acestea au fost restabilite.

Alte probleme de ordin juridic au fost subliniate de o curte de justiţie din Frankfurt, care a precizat că oferta autorităţilor austriece nu se poate aplica obligaţiunilor emise sub jurisdicţie germană. Mai mult, "reglementările de rezoluţie bancară nu sunt aplicabile Heta, care a fost înfiinţată pentru lichidarea activelor neperformante de la Hypo Alpe-Adria şi nu are licenţă bancară", după cum scrie Bloomberg.

Conform unui document de la ISDA (International Swaps and Derivatives Association), care monitorizează implementarea directivei europene de bail-in în legislaţiile naţionale, Austria a finalizat procesul încă de la începutul anului trecut, iar un amendament aprobat în ultimele zile din 2015 a clarificat excepţiile de la aplicarea procedurii de bail-in.

Grupul creditorilor care au respins propunerea autorităţilor austriece consideră că obligaţiunile pe care le deţin sunt lipsite de risc, conform prospectului de emisiune, şi apreciază că există obligaţia contractuală de rambursare integrală a datoriilor. Mai mult, creditorii acuză guvernul de la Viena de încălcare a Constituţiei şi discriminare, deoarece impune pierderi doar sectorului privat, dar nu şi creditorilor din sectorul public, după cum mai scrie Forbes.

În urma descoperirii unei deficit de capital de aproape 8 miliarde de euro, instituţia de supraveghere a pieţei financiare din Austria (FMA) a impus un moratoriu asupra plăţii datoriilor Heta la 1 martie 2015, care va expira la 31 mai 2016.

"Ministerul de Finanţe a precizat că Heta nu este insolventă, iar garanţiile oferite de Carinthia şi guvernul federal pentru datoriile Heta nu vor fi afectate de decizie", scria atunci Reuters.

Suspendarea plăţii datoriilor Heta a fost justificată prin necesitatea elaborării unui plan de soluţionare, care să asigure tratamentul egal al tuturor creditorilor, conform comunicatului de presă al FMA.

Ministerul de Finanţe al Austriei a precizat, încă de anul trecut, că va fi aplicată creditorilor şi procedura de bail-in, în condiţiile în care Directiva de Redresare şi Rezoluţie Bancară (DRRB) a fost adoptată în legislaţia naţională şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015.

Acum onorarea promisiunilor guvernamentale pare să nu mai conteze la Viena, iar ministrul de finanţe este convins, conform propriilor declaraţii, că situaţia financiară a ţării şi costurile sale de finanţare nu vor fi afectate.

Din nefericire, realitatea, în special aceea care dă coşmaruri autorităţilor europene de la declanşarea crizei, nu se "pliază" voinţei politice.

Frances Coppola mai scrie că "insolvenţa Carinthiei va determina o ajustare fiscală puternică pentru Austria, pe fondul creşterii costurilor de finanţare", iar "valoarea investiţiilor fără risc va înregistra o scădere masivă, deoarece garanţiile guvernamentale nu vor mai fi considerate sigure".

"Implicaţiile pentru stabilitatea financiară nu doar a Austriei, ci şi a Europei, sunt teribile", este concluzia jurnalistei de la Forbes.

Dacă mai adăugăm şi incertitudinile cu privire la aplicarea cadrului de bail-in, este aproape sigur că Europa va avea nevoie de crize mult mai mari decât Brexit-ul şi cea a refugiaţilor pentru "acoperirea" crăpăturilor tot mai mari din fundaţia sa financiară.