Austria nu ar trebui să ceară grupului bancar Hypo Alpe Adria să ia parte la "o ştergere a datoriei" ("haircut"), a declarat guvernatorul Băncii Centrale, Ewald Nowotny, citat de Reuters.
De vineri, Ewald Nowotny conduce grupul operativ înfiinţat pentru a consilia Guvernul pe tema închiderii Hypo Alpe Adria. Domnia sa a afirmat că este în joc reputaţia Austriei, dacă ţara nu îşi va îndeplini obligaţiile.
"Cred că modul în care ar trebui să reacţioneze un stat ar trebui să fie mai asemănător cu cel din Germania sau Olanda, nu cum s-a procedat în Grecia şi în Cipru" (unde deponenţii au fost obligaţi să suporte un "haircut" - n.r.), a declarat Nowotny.
Guvernatorul Băncii Naţionale din Austria a explicat că soluţia pe care o preferă presupune o "bancă de rebuturi", destinată să absoarbă activele toxice provenite de la Hypo Alpe Adria. Nowotny a estimat că închiderea grupului bancar va costa Austria circa 4 miliarde de euro, pe lângă cele 4,8 miliarde de euro deja acordate sub formă de garanţii şi ajutor de stat.
În 2009, Hypo Alpe Adria a trebuit să fie naţionalizată, pe fondul crizei financiare şi al expunerii ridicate la regiunea Balcanilor. În prezent, banca deţine credite şi investiţii neperformante de aproape 13 miliarde de euro.
Austria încă nu a prezentat bugetul pe acest an, amânat din cauza alegerile legislative din septembrie 2013 şi a negocierilor îndelungate ce au condus la formarea unui nou guvern abia în decembrie.
Recent, executivul de la Viena a anunţat că vrea ca băncile comerciale să suporte o parte dintre creditele neperformante ale Hypo Alpe Adria, alternativa fiind înfiinţarea unui vehicul de stat care să gestioneze activele toxice. Totuşi, această măsură ar conduce la creşterea datoriei statului până la circa 80% din PIB şi ar alerta agenţiile de rating.
Conform unui plan de restructurare convenit anul trecut cu Comisia Europeană, Austria poate sprijini Hypo Alpe Adria cu 5,4 miliarde de euro, între 2013 şi 2017, inclusiv cu o sumă cuprinsă între 400 şi 900 de milioane de euro în acest an. Până acum, din total, încă nu au fost utilizaţi aproximativ 3,65 miliarde de euro.
Oficialii de la Viena susţin că, dacă băncile comerciale (precum Erste Group, Raiffeisen Bank International sau Bank Austria), ar lua parte la înfiinţarea unei "bănci de rebuturi", contribuţiile lor ar putea merge către sprijinirea băncilor cu probleme, o abordare pe care Europa a acceptat-o în trecut.
Pe de altă parte, până acum, băncile comerciale austriece au transmis că nu sunt interesate să participe la înfiinţarea unei "bănci de rebuturi", decât dacă vor primi ceva în schimb, în principal o reducere a taxei speciale pe bănci, taxă impusă de guvernul de la Viena pentru recuperarea fondurilor cheltuite cu sprijinirea băncilor în timpul crizei financiare.
Vineri, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale Austriei la "AAA" (cel mai bun calificativ posibil) cu perspectivă stabilă. Confirmarea vine în contextul în care restructurarea băncii naţionalizate Hypo Alpe Adria ar urma să genereze creşterea datoriei guvernamentale peste nivelul prognozat anterior de Fitch. Pe baza ipotezei că guvernul austriac va absorbi toate activele Hypo Alpe Adria, Fitch se aşteaptă ca datoria guvernamentală a ţării să se majoreze, în acest an, cu 18 miliarde de euro (5,6% din PIB).
Băncile austriece (în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG - RBI) sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă consistentă inclusiv în ţara noastră.
1. greu la deal cu boii mici :-)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 23.02.2014, 20:50)
cam aceasta este concluzia stimate domnule Nowotny. Datorita faptului ca Romania fiind parte a CEE si asa cum scrie in letopisetul dvs. a contribuit in anii dinainte de criza cu peste 50% la rezultatele concernelor bancare propun ca Romania sa preia in locul statului austriac participatii la bancile dumneavoastra. Ne putem permite, caci suntem cunoscuti pentru brutalitatea noastra, chiar renumiti am spune, daca este sa ne luam dupa cuvintele domnului Treichl. Daca ne ganidm si la faptul ca aveti o particitpatie de doar 2.015 in comparatie cu 2.50 la capitalul social al EZB nu trebuie sa va jenati deloc :-) Deutsche Bundesbank 21,1364 20,5211
Banque de France 14,8712 14,3875
Banca d’Italia 13,0516 12,5297
Banco de España 7,7758 7,5498
De Nederlandsche Bank 3,9955 3,8937
Nationale Bank van België / Banque Nationale de Belgique 2,5502 2,4708
Oesterreichische Nationalbank 2,0800 2,0159
Bank of Greece 1,8974 1,8168
Banco de Portugal 1,7653 1,7137
Suomen Pankki – Finlands Bank 1,2887 1,2448
Central Bank and Financial Services Authority of Ireland 0,9219 0,8885
Banka Slovenije1 – 0,3194
Banque centrale du Luxembourg 0,1568 0,1575
Anteil der am Eurosystem teilnehmenden Zentralbanken 71,4908 69,5092
Bank of England 14,3822 13,9337
Narodowy Bank Polski 5,1380 4,8748
Banca Nat, ional a¢ României – 2,5188
Sveriges Riksbank 2,4133 2,3313
Danmarks Nationalbank 1,5663 1,5138
C · eská národní banka 1,4584 1,3880
Magyar Nemzeti Bank 1,3884 1,3141
Bulgarian National Bank – 0,8833
Národná banka Slovenska 0,7147 0,6765
Lietuvos bankas 0,4425 0,4178
Banka Slovenije1 0,3345 –
Latvijas Banka 0,2978 0,2813
Eesti Pank 0,1784 0,1703
Central Bank of Cyprus 0,1300 0,1249
Central Bank of Malta / Bank C · entrali ta’ Malta 0,0647 0,0622
Anteil der am Eurosystem nicht teilnehmenden EU-Zentralbanken 28,5092 30,4908
Insgesamt 100,0000 100,0000