AUSTRIA: Peste 6,3 milioane de alegători sunt chemaţi la urne în alegerile prezidenţiale văzute drept cruciale pentru UE

Peste 6,3 milioane de austrieci sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele, într-un scrutin controversat şi care riscă să livreze primul lider de extremă-dreapta după sfârşitul cel de-al doilea război mondial în Europa. Acesta este al doilea scutin prezidenţial din ultimul an, după ce magistraţii supremi au anulat primele alegeri din cauza mai multor nereguli semnalate de extrema-dreaptă de la Partidul Libertăţii, transmite Reuters, citată de news.ro.

Extremistul Norbert Hofer a pierdut la limită primele alegeri prezidenţiale din luna mai, după ce a reuşit să obţină doar 49,65% dintre sufragii prin comparaţie cu cele 50,35% de voturi adunate de independentul Alexander Van der Bellen. Atunci, executivele europene au respirat uşurate, însă magistraţii supremi au decis să anuleze rezultatele scrutinului prezidenţial ca urmare a descoperirii mai multor nereguli în ceea ce priveşte numărarea voturilor prin corespondenţă.

Însă, ultimele şapte luni s-au dovedit favorabile pentru politicienii populişti din întreaga lume, după votul pentru ieşirea Marii Britanii din UE şi victoria înregistrată de republicanul Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA.

Sondajele indică o cursă electorală extrem de strânsă, iar voturile prin corespondenţă s-ar putea să se dovedească cruciale pentru a determina numele următorului preşedinte al Austriei. Asta înseamnă că rezultatele finale ar putea să fie anunţate abia marţi, iar primele exit poll-uri sunt aşteptate la scurt timp după închiderea urnelor, la ora locală 17.00 (18.00 ora României).

Analiştii politici nu ştiu dacă referendumul pentru Brexit şi victoria republicanului Donald Trump vor influenţa alegerile din Austria. Însă, alegătorii austrieci se plâng de aceleaşi clivaje - "gulerele albastre" l-au susţinut în special pe Hofer, al cărui rival este un elitistul Alexander Van der Bellen, un fost lider al Verzilor.

Independentul Alexander Van der Bellen (72 de ani) a vorbit adeseori despre Brexit în timpul campaniei prezidenţiale, susţinând că extremistul Hofer vrea să organizeze un "Oexit", care ar ameninţa locurile de muncă ale muncitorilor din Austria. Ţara alpină este puternic dependentă de schimburile comerciale din interiorul UE.

"Haideţi să nu ne jucăm cu focul. Zic să nu ne jucăm cu acest Oexit", a declarat prezidenţiabilul independent în ultima dezbatere televizată, făcând referire la propunerea lui Hofer de a organiza un referendum în următorul an privind poziţia Austriei în cadrul Uniunii Europene.

Însă, Norbert Hofer şi-a retras declaraţiile cu privire la organizarea unui referendum şi a precizat că Austria ar putea să părăsească blocul comunitar doar în cazul aderării Turciei la UE. De asemenea, candidatul extremei-dreapta s-a arătat împotriva concentrării de putere în mâinile Bruxelles-ului şi a cerut mai multă putere de decizie pentru executivele naţionale din cadrul UE.

Victoria prezidenţiabilului extremist ar reprezenta un nou şoc pentru sistemul politic european, după decizia britanicilor de a părăsi UE.

Preşedintele austriac are în mod tradiţional un rol simbolic. Însă, candidatul extremei-dreapta a declarat că vrea să fie un aşa-numit preşedinte jucător, ameninţând că va demite actualul executiv şi va creşte taxele. Norbert Hofer a promis că va organiza mai multe referendumuri pentru soluţionarea unor probleme cheie, inclusiv un plebiscit privind fişa postului pentru muncitorii austrieci.

"Voi veţi fi surprinşi de ce este posibil ", a declarat candidatul extremei-drepte cu privire la puterile de care beneficiază preşedintele, care joacă un rol cheie în formarea coaliţiilor de guvernare.

Alexander Van der Bellen a promis că va preveni în orice circumstanţe formarea unui executiv de către extremiştii de la Partidul Libertăţii.

Următoarele alegeri legislative sunt programate să aibă loc în doi ani, iar extremiştii conduc momentan în sondaje cu două treimi din intenţiile de vot.

Politica austriacă a fost dominată în ultimele decenii de două formaţiuni de centru, care au format din nou o coaliţie de guvernare. Tocmai această colaborare strânsă între cele două formaţiuni a alimentat susţinerea pentru extrema-dreaptă, care a promis că va pune capăt acestui sistem politic.

De asemenea, extremiştii au exploatat o retorică antiimigraţionistă pentru a aduna mai multe voturi în mijlocul crizei migranţilor, care a ajuns şi la frontierele Austriei.

Alegătorii austrieci speră că vor pune capăt duminică unui scrutin prezidenţial, care s-a prelungit pentru aproape un an din cauza erorilor multiple comise de autorităţile publice. Presa austriacă nu s-a sfiit să vorbească despre renaşterea Republicii Bananiere la Viena.

Curtea Supremă a decis la începutul lunii iulie să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale, care l-au declarat câştigător pe independetul Alexander Van der Bellen, în urma unui proces iniţiat de extremiştii de la Partidul Libertăţii. Magistraţii au descoperit mai multe nereguli tehnice în desfăşurarea procesului electoral, care nu indicau spre comiterea unei fraude de proporţii.

Cancelarul Christian Kern a decis ca alegerile prezidenţiale să fie reluate la începutul lunii octombrie. Însă, scrutinul prezidenţial a fost amânat din nou, după ce autorităţile electorale au descoperit că adezivul de pe buletinele destinate votului prin corespondenţă nu se lipea, iar votul putea să fie prin urmare fraudat.

Autorităţile austriece au aruncat vina asupra unei firme germane, care nu a respectat standardele de calitate în producerea adezivului.

Acum, austriecii vor ca întregul proces electoral să se desfăşoare potrivit regulamentului, pentru a preveni noi întârzieri.