Austria renunţă la prezumţia de competenţă a bancherilor centrali

În timp ce atenţia Europei era împărţită între Ucraina şi Jocurile Olimpice, cetăţenilor Austriei li s-a pregătit o "surpriză" extrem de neplăcută.

Este vorba, din nou, despre deteriorarea accelerată a situaţiei din jurul băncii naţionalizate Hypo Alpe-Adria. La sfârşitul săptămânii trecute, cotidianul Der Standard anunţa demisia lui Klaus Liebscher din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere şi a grupului de lucru însărcinat cu salvarea băncii.

Bloomberg scrie că demisia a fost din "motive personale", dar aminteşte că Liebscher s-a opus oricăror planuri de bail-in a investitorilor în obligaţiunilor băncii.

În demisia trimisă ministrului de finanţe, Liebscher precizează că "participarea creditorilor poate fi oportună din puncte de vedere politic", dar "va afecta reputaţia pieţei financiare interne", inclusiv prin crearea unor "paralele cu evoluţia evenimentelor din Cipru", conform unui articol din Der Standard.

Fostul guvernator al băncii centrale a Austriei declara, la începutul anului, că "falimentul băncii nu a fost pus niciodată în discuţie" (vezi şi articolul "Dacă insolvenţa Hypo Alpe-Adria nu intră în discuţie, intră cea a Austriei?", BURSA, 15.01.2014).

Karl Aiginger, preşedintele institutului WIFO şi profesor de economie la Vienna University of Economics and Business Administration, a criticat, la începutul anului, decizia guvernului de ignora complet varianta falimentului Hypo, după cum scrie publicaţia online Austrian Times. În opinia autorităţilor, un faliment bancar ar fi prea riscant pentru ţară, deoarece situaţia poate scăpa uşor de sub control, cu efecte deosebit de negative asupra băncilor sănătoase.

Evoluţia băncii Hypo din ultimele luni arată, însă, că prăpastia dintre dorinţele autorităţilor şi realitate s-a adâncit puternic.

Plecarea intempestivă a lui Klaus Liebscher a avut loc în condiţiile în care ministrul de finanţe a lansat pe piaţă "bomba" bail-in-ului pentru anumite categorii de creditori ai băncii Hypo Alpe-Adria.

"Ceea ce aşteaptă pieţele financiare nu corespunde totdeauna cu dorinţa politică. Trebuie să găsim cel mai bun model pentru contribuabili. Acesta s-ar putea să nu convină pieţelor, dar este necesar", a declarat ministrul de finanţe Michael Spindelegger, după cum scrie Bloomberg.

Cine sunt creditorii vizaţi de guvernul de la Viena? Cei care au cumpărat obligaţiunile emise de Hypo pe piaţa secundară, majoritatea cu garanţii explicite oferite de guvernul local din Carintia, la un preţ sub cel de emisiune. Valoarea totală a obligaţiunilor de unde se vor alege "câştigătorii" bail-in-ului este de 12,5 miliarde de euro, conform informaţiilor din presa austriacă.

Se pare că ministrul Michael Spindelegger consideră că nu este corectă o astfel de "speculaţie". Dar cine a făcut-o posibilă, nu chiar guvernul local şi cel federal, când au exclus varianta falimentului şi au garantat datoriile băncii?

Acum Spindelegger a ajuns să declare că va urmări obţinerea de fonduri pentru "salvarea" băncii inclusiv de la foşti proprietari, cum sunt landul Carintia şi Bayerische Landesbank, instituţia financiară de stat din Bavaria care a deţinut 67% din acţiunile Hypo până în 2009.

După demisia lui Klaus Liebscher, grupul de lucru însărcinat cu "salvarea" Hypo va fi condus de Ewald Nowotny, actualul guvernator al băncii centrale a Austriei.

Nici Nowotny nu susţine soluţia radicală a unui faliment sau forţarea investitorilor în obligaţiunile Hypo să accepte un haircut. Dar timpul este extrem de scurt pentru evitarea alternativei falimentului.

Poate de aceea, Ewald Nowotny încearcă să se distanţeze cât mai mult de epicentrul exploziei. Cu un "curaj" demn de un bancher central, Nowotny a lansat, recent, un atac puternic la adresa fostului ministru de finanţe, Maria Fekter, conform unei ştiri de pe site-ul FriedlNews.

Guvernatorul Băncii Austriei o acuză pe Fekter de inactivitate, în condiţiile în care "banca centrală a trimis mai multe rapoarte şi analize către Ministerul de Finanţe". Cu toate acestea, "nu a fost nicio activitate la nivelul ministerului, nicio măsură pentru crearea unei bănci rele", după cum a precizat Nowotny.

Mai mult, în opinia acestuia, "grupul de lucru pentru salvarea băncii Hypo nu a fost constituit din experţi de primă clasă", conform articolului de la FriedlNews. Oare a fost inclus şi predecesorul său în această categorie?

Din păcate pentru Ewald Nowotny, nici actualul grup de lucru nu pare să fie considerat de "primă clasă" de către autorităţile de la Viena, care l-au angajat pe Dirk Notheis, fost director al diviziei din Germania a băncii de investiţii Morgan Stanley, la conducerea altui grup de lucru care să evalueze toate opţiunile de rezolvare a cazului Hypo, inclusiv prin haircut-uri aplicate deţinătorilor de obligaţiuni.

A ajuns, oare, Austria la concluzia că nu se mai poate aplica prezumţia de competenţă pentru bancherii săi centrali? Şi cât de disperate sunt autorităţile guvernamentale, dacă au apelat la un personaj aşa de controversat?

În Germania, Dirk Notheis, care a demisionat de la Morgan Stanley în 2012, este anchetat pentru fraudă în cazul naţionalizării companiei de energie EnBW, după cum scrie cotidianul financiar WirtschaftsBlatt. Landul Baden-Württemberg a răscumpărat, în 2010, acţiunile companiei de la grupul francez EDF, iar procurorii care se ocupă de caz încearcă să determine dacă guvernul local a plătit prea mult pentru acţiunile răscumpărate.

Conform profilului din WirtschaftsBlatt, Dirk Notheis a jucat un rol important în vânzarea băncii austriece BAWAG către fondul de investiţii Cerberus, precum şi în înfiinţarea "băncii rele" pentru WestLB din Germania.

CV-ul pigmentat al lui Notheis nu a reprezentat, însă, o piedică pentru ministrul Spindelegger. La urma urmei, ştiu criticii cât de greu este să găseşti persoana cu adevărat "calificată" în lichidarea unei bănci cu un cost politic minim?

Pentru cetăţenii Austriei, indecizia autorităţilor nu prevesteşte nimic bun. "În acest moment nu este nimic de negociat. În primul rând trebuie să ştim ceea ce vrem", a declarat pentru Reuters ministrul de finanţe Michael Spindelegger.

După cum au acţionat până în prezent, este greu de crezut că vom şti prea curând ceea ce vor autorităţile de la Viena. Să fie "ideea" lansată de Michael Spindelegger, conform căreia nu există nicio problemă de legitimitate în aplicarea bail-in-ului pentru creditorii care au achiziţionat obligaţiunile la preţuri cu mult sub valoarea nominală, un nou cadru de acţiune pentru Europa, după cum sugerează site-ul financiar ZeroHedge?

Cu cât se amână mai mult recunoaşterea pierderilor, până când autorităţile europene vor şti ceea ce vor, cu atât va creşte şi probabilitatea ca cetăţenii Europei să le devanseze în "descoperirea" adevăratelor preferinţe. Iar acestea nu se vor limita, probabil, doar la capul lui Moţoc.