Autorităţile europene lichidează ABLV Bank din Letonia

ABLV Bank, a treia bancă din Letonia după active, intră în proces de lichidare, conform unor comunicate de presă de la BCE şi Comitetul unic de rezoluţie (SRB).

Banca Centrală Europeană a decis că ABLV Bank, acuzată de autorităţile americane că a spălat bani şi a încălcat regimul sancţiunilor impuse Coreei de Nord, se află în pericol de prăbuşire (n.a. sintagma folosită este "failing or likely to fail") şi a transmis informaţia către SRB.

Autoritatea unică de rezoluţie, a cărei misiune este "garantarea rezoluţiei ordonate a băncilor aflate în dificultate majoră", astfel încât impactul să fie cât mai redus asupra economiei şi pieţei financiare, a decis să nu declanşeze acest proces în cazul ABLV Bank şi a subsidiarei sale din Luxemburg, ABLV Bank Luxembourg S.A.

"SRB a decis că rezoluţia pentru aceste bănci nu este necesară şi nu este în interesul publicului", se arată în comunicatul de presă de pe site-ul Single Resolution Board, iar "lichidarea băncilor se va face în conformitate cu legile din Letonia şi Luxemburg", deoarece "nu există măsuri disponibile, din partea autorităţilor de supraveghere sau din partea sectorului privat, care pot preveni prăbuşirea băncilor".

"Niciuna dintre cele două bănci nu îndeplinesc funcţii critice şi nu sunt aşteptări cu privire la un impact semnificativ al prăbuşirii lor asupra stabilităţii financiare din cele două ţări sau din alte State Membre", se mai arată în comunicatul de presă al SRB.

Depozitele constituite la cele două bănci vor fi restituite în limita plafonului de garantare de 100.000 de euro.

După cum arată datele de la BCE, ABLV Bank avea active totale de 3,63 miliarde de euro la sfârşitul T3 2017 şi depozite de 2,67 miliarde. Banca este considerată de importanţă sistemică în Letonia, iar din 2014 este supravegheată direct de către BCE, alături de alte două bănci letone.

Lichiditatea băncii a înregistrat o deteriorare accelerată de la mijlocul acestei luni, după publicarea unui comunicat al Departamentului Trezoreriei din SUA în care banca este considerată "factor principal de îngrijorare în ceea ce priveşte spălarea banilor".

În aceste condiţii, autorităţile din Letonia au anunţat recent, în urma recomandării primite de la BCE, îngheţarea tuturor plăţilor efectuate de bancă, inclusiv retragerea depozitelor, iar în comunicatul de presă al BCE se arată că "banca nu are suficiente fonduri disponibile pentru a rezista ieşirii în condiţii de stres a depozitelor".

De la publicarea comunicatului Trezoreriei SUA, din ABLV Bank au fost retrase depozite şi titluri financiare cu o valoare de circa 600 de milioane de euro, conform unui comunicat al instituţiei de supervizare din Letonia preluat de Bloomberg. Oficialii băncii au anunţat că "lichidarea va începe în viitorul apropiat", iar "valoarea activelor este suficientă pentru a satisface toate cererile clienţilor şi ale creditorilor", după cum mai scrie Bloomberg.

Autoritatea de supraveghere a pieţelor financiare din Letonia (Financial and Capital Markets Commission, FC) a aplicat băncii ABLV o amendă de peste 3 milioane de euro în luna mai 2016, conform informaţiilor de la BCE, şi a sancţionat un membru al conducerii instituţiei financiare responsabil cu prevenirea spălării banilor. Se pare că măsura a fost departe de a fi suficientă.

Ultima verificare a băncii de către FC a avut loc în perioada mai - noiembrie 2017, în urma suspiciunilor de încălcare a regimului sancţiunilor impus Coreei de Nord, iar inspecţia s-a încheiat printr-un acord administrativ, fără aplicarea unor sancţiuni sau amenzi, în care se recomandă "continuarea îmbunătăţirii sistemului de control intern".

Acum este prea târziu pentru aşa ceva, iar prăbuşirea ABLV Bank reprezintă un avertisment major pentru băncile de dimensiuni reduse din zona euro şi Uniunea Europeană: rezoluţia bancară nu este o opţiune pentru ele, ci doar lichidarea.

Mult mai îngrijorător este faptul că supraveghetorul direct al instituţiei financiare din Letonia, Banca Centrală Europeană, nu a observat sau nu a luat în considerare semnalele de alarmă din ultimii ani.

Aceasta pune sub un mare semn de întrebare eficienţa supravegherii centralizate a instituţiilor financiare, mai ales în condiţiile numărului mare de bănci europene de importanţă sistemică la nivel continental, ale căror operaţiuni sunt mult mai complexe decât ale unei mici bănci din Letonia.