Autorităţile reacţionează târziu, dar confirmă tot ce a anunţat din timp COTAR

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra practicilor Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) care favorizează unele companii de asigurări şi am avut confirmarea faptului că aceste practici există, dar nimeni nu a luat măsuri pentru a stopa aceste practici sau pentru a-i trage la răspundere pe cei din conducerea ASF, anunţă oficialii COTAR, într-un comunicat transmis redacţiei. S-a ajuns la falimente ale companiilor de asigurări care au creat haos pe piaţă şi au stat la baza creşterii aberante a preţurilor RCA. Acum aflăm că angajaţi ai ASF au încercat să raporteze aceste ilegalităţi şi au ajuns victime ale conducerii autorităţii. Este doar o altă confirmare a ceea ce noi am arătat că se întâmplă, în ultimii ani, în detrimentul românilor.

Conform sursei menţionate, prima confirmare certă a neregulilor din cadrul ASF a apărut anul trecut, în 2023, când două echipe de control din ASF au raportat că o companie vinde asigurări de garanţii, deşi nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi obligaţiile asumate în contracte, dar conducerea ASF a salvat compania de consecinţele legale. Raportul făcut în urma acestui control arăta că ASF a eliminat şi ulterior a schimbat încadrarea juridică pentru faptele asigurătorului, descoperite de echipele de control, astfel încât firma să scape de sancţiuni. Faptele conducerii ASF au fost scoase la lumină în urma unei reclamaţii transmise Parlamentului de preşedintele sindicatului din cadrul ASF, însă Autoritatea a respins acuzaţiile şi conducerea a spune că sancţionarea s-a făcut potrivit legii, pentru toate faptele reţinute în actul de control.

A fost transmis, pe 12 august 2024, un nou memoriu către Guvernul şi Parlamentului României, atrăgând atenţia asupra faptului că în ţara în care firmele de asigurări obţin profituri istorice, instituţiile care ar trebui să se ocupe de supraveghere, în folosul statului, au ajuns să fie realmente capturate şi folosite în interes privat, de către operatorii economici. Nu-şi permite să facă asta orice firmă, ci doar unele dintre ele, iar în cazul companiilor multinaţionale din domeniul asigurărilor se poate demonstra oricând că în loc să fie supravegheate de instituţiile statului, sunt sprijinite să face orice îşi doresc

COTAR a descris cronologic momentele cheie care au marcat creşterile preţurilor RCA din ultimii 8 ani.

În anul 2016 au avut loc primele creşteri nejustificate ale preţului RCA, peste noapte, cu 300% pentru persoane fizice şi juridice, vizând tinerii şi transportatorii. Au urmat proteste naţinale, pentru a opri hoţia din piaţa RCA, iar Parlamentul României l-a demis pe Mişu Negriţoiu din funcţia de preşedinte ASF. Apoi, Parlamentul a adoptat o OUG privind plafonarea RCA, iar instituţiile specializate au fost obligate să desfăşoare o investigaţie pe piaţa asigurărilor RCA.

Trebuie să ne amintim că preşedintele Consiliului Concurenţei s-a opus în permanenţă aplicării acestor plafonări ale preţului RCA, acţionând astfel în favoarea multinaţionalelor din asigurări, cu justificarea că este o piaţă liberă. Dar eezultatul acelei investigaţii pe care preşedintele Consiliului Concurenţei a refuzat iniţial să o efectueze (autosesizare) a fost unul pe care îl intuia întreaga Românie: Constituire de cartel!

Raportul arată că firmele de asigurări care vindeau RCA s-au înţeles în perioada 2012-2016 să majoreze preţul RCA. Firmele au fost amendate cu peste 50 milioane de euro, pentru înţelegeri de preţ de tip cartel. La acea vreme, compania de asigurări Euroins a recunoscut existenţa cartelului din asigurările RCA, punând la dispoziţia Consiliului Concurenţei documentele incriminatoare, iar în acest fel, Euroins a beneficiat de o amendă semnificativ redusă, comparativ cu restul pieţei de asigurări, potrivit comunicatului.

În toamna anului 2021, piaţa de asigurări din România a fost lovită de 2 cutremure: Firmei City Insurance I s-a retras licenţa de funcţionare, de către ASF, iar în paralel, în aceleaşi zile de septembrie, s-a produs o dublare, peste noapte, a preţului RCA. Legislaţia RCA valabilă la acea vreme prevedea obligativitatea ca firmele de asigurări să notifice ASF, cu minim 60 de zile înainte de modificarea preţului la RCA, în astfel de situaţii. Pentru că firmele de asigurări care vând RCA au avut acces la informaţii privilegiate din cadrul ASF (că în luna Septembrie 2021 urmează să fie ridicată licenţa de funcţionare a firmei City Insurance), au transmis cu toţii în luna Iulie 2021 notificări către ASF, cu privire la modificarea tarifelor RCA (creşterea preţurilor RCA).

În luna septembrie 2021 a avut loc o nouă manipulare a preţului RCA, companiile de asigurări şi conducerea ASF de atunci susţinând că din cauza intrării în faliment a firmei City Insurance, preţurile RCA au trebuit să crească. Temă falsă şi manipulatoare din cel puţin 3 motive:

1.Efectele intrării în insolvenţă şi, ulterior, după aproape 6 luni, în faliment, a firmei City Insurance nu putea produce efecte care să impacteze piaţa de asigurări decât după câteva luni de la intrarea în faliment a companiei de asigurari şi nicidecum în primele zile de la ridicarea licenţei de funcţionare a firmei City Insurance.

2.Notificările de majorare a preţului RCA s-au transmis la ASF cu 2 luni înainte ca City Insurance să piardă licenţa RCA (iulie 2021) existând indicii serioase ale unei acţiuni coordonate şi planificate de companiile care vindeau RCA. Desi speţa poate fi cercetată inclusive de procurori, Consiliul Concurenţei a refuzat orice fel de investigaţie.

3.Majorarea contribuţiei către Fondul de Garantare a Asiguraţilor din partea firmelor de asigurări a fost de sub 2%. Asta însemnă că impactul financiar pe care firmele de asigurări urma să îl resimtă era de 2%, iar această majorare de contribuţie care putea să se resimtă în preţul RCA a venit cu multe luni mai târziu faţă de momentul notoficării ASF cu privire la majorarea preţului RCA (iulie 2021). Aşadar, se poate constata că acel cartel RCA exista deja, în acea perioadă, fără să existe o minimă investigaţie din partea Consiliului Concurenţei, iar preţurile RCA au continuat să crească, la fiecare 6 luni, până în luna martie 2023.

În luna martie 2023, ASF a constatat că în timpul controlului care se desfăşura la Euroins, această firmă a transferat toţi banii din conturi către o firmă de reasigurare din cadrul aceluiaşi grup, reprezentând un pretins contract de reasigurare, care conţinea nişte clauze inimaginabile, pe modelul contractelor de reasigurare pe care le avea şi City Insurance, bani care nu au mai fost recuperaţi niciodată de către statul român.

Firmele de asigurări, profitând de o noua ocazie, au majorat din nou preţul RCA peste noapte, anticipând că vor creşte contribuţiile pe care acestea le vor avea de achitat către Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Contribuţia a crescut cu încă 4%, iar în loc să crească preţul RCA cu 4%, acesta a crescut cu 100%, se precizează în comunicat.

Pe scurt, preţul RCA a ajuns la valorile de astăzi, cu ajutorul ASF şi al Consiliului Concurenţei, iar pentru a le putea opri, Guvernul României a adoptat, începând cu primăvara anului 2023, o serie de hotărâri pentru plafonarea tarifelor RCA. Doar că firmele de asigurări, ştiind ce oameni slabi au fost numiţi la conducerea ASF şi a Consiliul Concurenţei, au majorat în continuare preţul RCA, şi pe perioada plafonării, fără să suporte consecinţe. Practic, multinaţionalele din asigurări au sfidat conducerea Guvernului României, beneficiind de complicitatea ASF şi a Consiliului Concurenţei.

Companiile de asigurări sunt protejate, fără menajamente, de către ASF, nefiindu-le aplicate nici macar un avertisment din momentul numirii noii conduceri a ASF, în decembrie 2023. Singurii care au luat din nou poziţie publică faţă de această bataie de joc au fost organizaţiile de transportatori şi service-urilor auto. Brusc, în urmă cu câteva săptămâni, Consiliul Concurenţei s-a trezit la viaţă, în urma unei sesizări transmise de către compania de asigurări Asirom. Mai exact, compania de asigurări Asirom (acţionar austriac Vienna Insurance Group) a fost amendată în anul 2018 cu 36.970.408 lei pentru înţelegeri de tip cartel în privinţa preţului RCA. Compania a sesizat Consiliul Concurenţei, iar de aici a pornit o investigaţie asupra celor care au fost vocali şi au atras atenţia autorităţilor, aducând documente şi dovezi despre ceea ce se întamplă în piaţa de asigurări RCA.

În condiţiile în care manopera de reparaţie decontată de firmele de asigurări reprezintă sub 5% din valoarea preţului RCA plătit de şofer, ne întrebam cum de Consiliul Concurenţei vede o problemă majoră acest cost de 5% decontat de către firmele de asigurări şi nu vede că se repetă de câţiva ani scenariul majorării preţului RCA cu 300%, se mai menţionează în comunicat.

Angajaţii ASF care au raportat această problemă şi altele, nu doar în sectorul asigurărilor, ci şi în cel al pensiilor private, au devenit victime ale conducerii autorităţii. Una dintre angajatele ASF, avertizor de integritate, a depus plângere penală împotriva şefului ei, vicepreşedintele Ştefan Daniel Armeanu (sectorul de pensii private din cadrul ASF), pentru comportamentul abuziv al acestuia. Investigaţia a fost începută de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Angajata este hărţuită în continuare, fiind anchetată pentru ceea ce a raportat, ca avertizor de integritate. Alt avertizor a fost concediat, recent, tot pentru că a îndrăznit să raporteze neregulile descoperite în controale, iar al treilea avertizor este, la rândul lui, victimă a hărţuirii din partea conducerii ASF.

O altă problemă pe care COTAR a semnalat-o, încă din anul 2014, de când firmele de ride sharing au intrat, abuziv, pe piaţa din România, este evaziunea fiscală pe care o fac aceste firme care au făcut lobby agresiv pentru a obţine o lege speială, făcând tot taximetrie. Controalele ANAF în urma cărora se descoperă prejudicii uriaşe aduse statului român se confirmă tot ceea ce a semnalat COTAR, însă aceste controale vin la mulţi ani după ce firmele de ride sharing au fost lăsate să se îmbogăţească făcând evaziune fiscală.

Cea mai recentă anchetă făcută de ANAF a descoperit o fraudă de 3,6 milioane de lei la o firmă cu sediul în Bucureşti care desfăşoară activitatea de transport alternativ de persoane prin intermediul platformelor Uber şi Bolt. Fiscul a constatat că, între 30 ianuarie 2023 - 31 ianuarie 2024, compania nu a respectat prevederile legale de a înregistra şi declara veniturile obţinute din serviciile prestate. Astfel de practici sunt descoperite din ce în ce mai des, însă ANAF ar fi trebuit să le înceapă cu mulţi ani în urmă.

COTAR cere autorităţilor de control să acţioneze din timp, să fie proactive şi nu reactive, mai ales atunci când sunt informate cu privire la ilegalităţile care prejudiciază statul român, dar şi companiile româneşti şi pe toţi cetăţenii români. Este binevenită orice acţiune, chiar şi după mulţi ani de la comiterea fraudelor, dar ar fi fost ideal să nu se ajungă la fraude şi abuzuri, dacă se intervenea la timp, mai precizează oficialii COTAR, în comunicat.