Autostrada Comarnic-Braşov, adio, dar rămân cu tine

Autorităţile se încăpăţânează, încă de pe vremea Guvernului Năstase, să nu construiască autostrada Comarnic-Braşov, anulând licitaţie după licitaţie. Ieri, Compania de Autostrăzi (CNADNR) nu a vrut să ne facă vreo surpriză plăcută şi a anunţat că, în urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, a anulat procedura, pe motiv că antreprenorul general nu a făcut rost de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale.

Lungimea totală a sectorului de autostradă este de 58 km, iar valoarea totală a lucrărilor este de 1,2 miliarde euro, inclusiv TVA.

oblema principală a proiectului este fundamentarea costurilor, un km de autostradă pe acest segment fiind evaluat la 28,8 milioane de euro, fără ca ministerul să fi dat vreo explicaţie viabilă a modului în care a calculat această sumă, dacă include sau nu exproprierile şi lucrările adiacente de amenjare. În 2010, Ministerul Transporturilor a făcut publice standardele de cost pentru proiecte de autostradă, în care sectoarele din zona montană nu depăşeau circa 6 milioane de euro/km. În opinia surselor noastre, nicio bancă nu finanţează proiecte fără o fundamentare temeinică şi corectă a valorii realizării investiţiei sau dacă anumite elemente de cost sunt supra- evaluate.

Într-un comunicat remis redacţiei, Ministerul Transporturilor explică: "Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat «on Government balance sheet». În aceste condiţii şi având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situaţia în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice. Ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte".

Conducerea ministerului mai afirmă că Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.

"După desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor. Un alt motiv al anulării este prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate", mai arată comunicatul citat.

Ca să îndulcească pastila, CNADNR a anunţat triumfal că nu renunţă la proiect întrucât autostrada Bucureşti - Braşov (din care face parte şi tronsonul Comarnic - Braşov), rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat şi dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti.

În acest sens, în prezent, este în procedura de licitaţie deschisă atribuirea contractului "Proiectare şi execuţie finalizare Autostrada Bucureşti - Braşov, Secţiunea Bucureşti - Ploieşti, Sector 1, km 0+000 - km 3+325; Nod Centură Bucureşti, km 6+500 şi Nod Moara Vlăsiei, km 19+500", conform sursei citate.

Pe sectorul Ploieşti- Comarnic sunt deja patru benzi.

Comunicatul explică: "Tronsonul de autostradă Comarnic - Braşov este împărţit în 5 sectoare. Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat. Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat".

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea studiilor de fezabilitate vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieşirea din Sinaia spre Braşov, este proiectat şi urmează să fie realizat un sens giratoriu, promite CNADNR.

De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) şi a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum naţional modern între Câmpina şi Săcele.

"Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Piteşti - Sibiu şi Comarnic - Braşov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât şi dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale ţării", conchide CNADNR.

În Raportul final al Master Planului General de Transport, sectorul de autostradă Comarnic - Braşov face parte din proiectele prevăzute pentru demararea studiilor de fezabilitate cât şi a lucrărilor de execuţie în prima perioadă de programare, respectiv 2014-2020, afirmă conducerea Ministerului Transporturilor.

În urma ultimelor discuţii dintre reprezentanţii echipei tehnice a Ministerului Transporturilor şi reprezentanţii Comisiei Europene, s-a convenit aprobarea listei extinse de proiecte în momentul activării clauzei de reformă structurală, susţin oficialii ministerului.

În Master Planul General de Transport, sursele de finanţare pentru proiectul Comarnic- Braşov sunt provenite din parteneriat public privat cu posibilitatea ca acest proiect să fie finanţat dintr-un mix de fonduri (fonduri structurale, buget de stat şi împrumuturi) în momentul activării clauzei de reformă structurală. Cât despre valorea foarte mare a proiectului, ministerul afirmă sec că determinarea valorii estimate a proiectului s-a realizat utilizând standardul de cost pe kilometru, care a fost folosit pentru toate proiectele de autostradă identificate în Master Planul de Transport.