Janet Yellen este în drum spre tronul şi cununa cu lauri rezervate Cezarului care stă în fruntea FED. O mai despart de înscăunarea oficială doar cîteva grăunţe de timp şi testul confirmării Comitetului pentru probleme bancare, din Senatul Statelor Unite. Uitaţi, aşadar, pentru un moment, de "politiciştii", "politicarii", "politrucienii" carpato-danubiano-pontici şi priviţi acolo unde contează, dacă vreţi să ştiţi ce vremuri vin şi ce ne pot aduce ele nouă, cei care avem privilegiul să-l salutăm pe Cezar, doar pentru că suntem aici, ca să murim! Chiar dacă nu pare, Preşedintele Rezervelor Federale are mai multe în comun cu funcţia de "cezar", decît cu oricare altă poziţie dintr-o instituţie modernă! Ea incumbă un incontestabil drept de viaţă şi de moarte asupra unui adevărat imperiu de supuşi şi o autoritate de decizie, inclusiv de reglementare care, pe timpul cît se exercită, nu poate fi contestată de nimeni, niciodată! Este vîrful de neatins al unei piramide a puterii construită ca să îi susţină tronul. Şi, cine nu este supus puterii uriaşe a banului creat şi manipulat de FED? Noi, ceilalţi, suntem în arenă. Luptăm pentru fărîma de viaţă, de care ne agăţăm cu disperare, luînd viaţa altor semeni ai noştri, despuiaţi, ca şi noi, chiar înainte de a intra în luptă, de ultimele zdrenţe culturale ale firavei lor umanităţi. Cezarul, Marea Aristocraţie şi "poporul", adică cei care se bucură de privilegiul de a trăi (unii chiar în huzur!), pe seama statului (adică a uriaşei averi centralizate stoarsă din impozite şi alte tipuri de "spoliere instituţionalizată"!), stau confortabil în tribune şi urmăresc spectacolul. Nu pasiv, ca în varianta modernă, ci influenţîndu-l decisiv, favorizînd pe unii, oropsindu-i pe alţii, adulîndu-i şi transformîndu-i în "vedete" pe cei cîţiva cîştigători ai dreptului de a mai lupta şi mîine, pentru un alt spectacol, pentru supravieţuirea lor.
Pe ce traseu ajunge cineva "cezarul" celei mai puternice instituţii financiare a lumii este un lucru demn de ştiut şi plin de învăţăminte, fie şi numai pentru înţelegerea ideii de "traseu critic în carieră"; una redusă în spaţiul falsificat al politicii şi al administraţiei de la noi la o noţiune mult mai simplu de pătruns şi de utilizat, cea de carierism! Oricît ar putea să pară de banal, formula succesului pentru oricare carieră profesională şi politică, de mare performanţă, este teribil de simplă! Comportă doar patru imperative: să te aşezi cît mai devreme pe traseu; să te abaţi cît mai puţin de la el (ideal, deloc!); să treci la vreme (mai bine mai devreme, decît mai tîrziu!) pragurile critice ale promovării; să găseşti soluţia ca de eliminarea concurenţilor celor mai periculoşi să nu te ocupi tu (ca să nu-şi iroseşti timpul, concentrarea şi ca să nu pari prea repede un monstru!), ci altcineva!
Janet Yellen a făcut parte, încă din 1977, din echipa de economişti a bordului guvernatorilor FED! Autoritatea ei profesională s-a construit în şi a fost acreditată de spaţiul academic, purtînd blazonul Harvard. De atunci, nu s-a mai dezlipit de FED! A urcat la timp treptele esenţiale! În 1994, o găsim deja membră a Bordului guvernatorilor FED; în 2004 preia conducerea uneia dintre componentele sistemului FED, Banca Rezervelor Federale din San Francisco; în sfîrşit, în octombrie 2010 a devenit vicepreşedinte ale FED, ultima treaptă înainte de nominalizarea şi aproape sigura ei numire în funcţia de Cezar! Ce rol a jucat politica? E simplu! A se revedea punctul patru din catalogul regulilor de aur!
Mult mai important decît traseul şi profilul profesional este cu ce bagaj, cu ce mandat şi cu ce obiective a fost adusă Janet Yellen în fruntea FED-ului! Oficial, nu există decît un singur mandat, cel scris în statutul FED! În realitate, însă, datele structurale ale situaţiei economice a SUA, conjunctura economică globală, dar mai ales structura constelaţiei de interese şi centre de putere economico-financiară sunt cele care dictează parcursul decizional al Preşedintelui FED. Viziunile şi previziunile asupra acestui punct, cel puţin în America, acum, înainte de preluarea mandatului, urmează linia tranşeelor politice care-i separă pe democraţi de republicani. Ca să marcheze fieful politic care a propulsat-o, cel al democraţilor, Yellen s-a referit în scurta ei alocuţiune, prilejuită de anunţarea de către Preşedintele Obama a nominalizării sale, la cîteva puncte cheie: relansarea economică, ţinerea sub control a inflaţiei, întărirea reglementărilor financiare capabile să blocheze repetarea buclei care a dus la prăbuşirea în criza economică actuală, transparenţă în decizii, la nivelul FED şi, mai presus de toate, combaterea activă a şomajului.
Nimeni nu se aşteaptă, însă, la o cotitură radicală a FED, la abandonarea mărcii QE (relaxare cantitativă), odată cu înscăunarea noului Cezar. Din această perspectivă, din tabăra republicană bate un vînt aspru, marcat de pesimism, în privinţa capacităţii viitorului preşedinte FED de a livra ceea ce promite, adică relansarea economică reală. Comentariul Forbes la nominalizarea preşedintelui Obama pentru condurea FED este mai mult decît acid, iar concluzia stă cu litere mari, chiar în titlu: "Yellen este o lovitură pentru americanii înfometaţi de ieşirea din criză". Oricum, nu politica de partid va dicta mişcările viitoare ale FED!
Dacă noul Preşedinte al FED va găsi soluţii de fond pentru a înlocui strategiile paleative şi pentru a duce la liman economia americană, respectiv, pentru a pune în funcţiune motoarele relansării creşterii la nivel global, rămîne o întrebare la care doar viitorul va da răspuns. Pînă atunci, Cezar, noi, cei ce ne aflăm în arenă doar pentru a muri, te salutăm!
1. adevaratul imperator se numeste Traianus :-)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 12.10.2013, 00:41)
Draga Cornel,
foarte frumos articol si extrem de convingator. Interesanta este ordinea a ceea ce se doreste a se face:
1. Relansare economice---normal acest lucru este ulterior tintirii preturilor , adica punctul 2. Tnerea sub control a inflatiei . 3. Reglementarile financiare este zaharelul pentru democrati in timp ce 4. Transparenta in deciziii ar fi utila pentru a-i pune in garda pe republicani datorita prezentari unei situatii care necesita presiune internationala. In sfarsit si cei...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.10.2013, 15:06)
Traianus Basescu, nu?.