Se tînguia indignat vel-cluceriu Napoilă, boier velit şi căftănit, confruntat cu droaia de reforme care stricau din temelie "Lumea", pentru a pune, în sfîrşit, şi societatea românească pe tărîmul făgăduinţei, al Libertăţii, Egalităţii şi Frăţiei! Doară, vezi pozna!, pe vremea aceea lucrurile mergeau taman ca acum:
"N-auzi altă decât forme,
Uniforme şi reforme.
Toţi croiesc, fac şi prefac
Ca să ne vie de hac.
Ieri o lege, astăzi alta,
Şi, când caţi, lucrul stă baltă!
Cică-aista e progres!...
Na-ţi-l frânt, că ţi l-am dres!".
Iată-mă-s, saracan di mini, aşadar, pe urmele dumnealui, boier vechi cu danie de la Cehan Racoviţă-voievod, cătînd a înţelege rosturile ăstei lumi, care ni-i urzită şi hărăzită de noii "patrioţi, liberali, progresişti, naţionali, demagogi...dracu-i mai ştie!... că deodată au răsărit în ţară puzderie şi tot unu şi unu!... oameni mari, învăţaţi de ştiu şi toaca-n cer, colţoşi şi cu barba în furculiţă... Ei pun ţara la cale în ziua de azi, ei sunt şi numai ei adevăraţi români cu iubire de patrie, căci au luat patriotismul în otcup!"
Da' bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă întreb, unde mergem?...
Cînd s-au luat cu "cununie" şi acte în regulă, liberalii şi social-democraţii au promis şi marea şi sarea. Dar, mai presus de toate, au promis că vor schimba modelul de guvernare! Drept este că n-au spus răspicat în ce direcţie, noi însă am presupus că într-una mai bună! Luată în serios, expresia ar însemna că vom avea alte (altfel de) instituţii şi alte reguli după care guvernarea va funcţiona, pentru a atinge, nu-i aşa?, cu totul alte obiective! Ce vedem la nici un an de "forme, uniforme şi reforme", croite şi răscroite şi de cîte două ori pe zi? Păi, cam "la méme Janette, autrement coiffée!". Guvernul Boc, criticat, pe bună dreptate, pentru abuzul ordonanţelor de urgenţă, întrecut de guvernul socialisto-liberal, la capitolul ordonanţe de urgenţă; guvernul Boc criticat, cu bun temei, pentru abuzul asumării răspunderii pe tomuri de legi, de-a valma şi cu toptanul, ca nu cumva să le mai ia careva la puricat, guvernul liberalo-socialist, moşmondind la ceas de noapte prin cotloanele Parlamentului, ori trecînd "prin camere... a la vapeur", nu legea pentru înfiinţarea monopolului băuturilor spirtoase, ca pe vremea lui Caragiale, ci droaie de legi, de la codul penal, la reforma administrativă a ţării; guvernul Boc, aruncîndu-se cu capul înainte în puţul tăierilor de salarii, pensii şi alte drepturi băneşti ale sclavilor salariaţi, de frica prăbuşirii bugetar-financiare, dar mai ales atins de usturimea biciului FMI, guvernul conservator-liberalo-socialist, fruntaş la inventarea şi mărirea de biruri, buzunărind încă şi mai îndesat, doar cu alte tertipuri, aceeaşi clasă de mici întreprinzători şi sclavi salariaţi; guvernul Boc huiduit pe străzi pentru baroniada de partid deşănţată, care a înhăţat fonduri ale statului, ori din vistieria europeană, fără urmă de respect pentru formele elementare cerute de lege ori de reglementările europene, guvernul usl aruncînd, "sic volo, sic jubeo", cu sutele şi miile de milioane, din bugetul, altfel, precar al ţării, prin ogrăzile baronilor locali, ca nu cumva "odoarele" să rămîie repetente la anul, adică tocmai în toiul alegerilor viitoare! Simetriile dintre metehnele celor două guvernări nu se opresc aici, dară este îndeajuns, cred, ca să mă întreb şi să vă întreb: Ei bine, boieri dumneavoastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem?
Despre alcătuirea şi mersul instituţiilor guvernării, ca despre morţi: nimic, căci de bine nu prea e de unde! Guvernul funcţionează tot ca o adunătură de miniştri, unde habar nu are unul ce face celălalt şi fiecare zice şi drege după cum îl taie capul, ori după "dicteu automat", de la partid; primul ministru zice una, ministrul finanţelor alta, cel al bugetului, cînd nu-i contrazice pe amîndoi, calcă în alte străchini, ca să nu-i înghesuie prea tare pe primii doi; ministrul culturii vorbeşte cînd ar trebui să tacă despre subiecte cu care nu are nici în clin, nici în mînecă, cel de la transporturi se joacă cu creioanele colorate pe hîrtie de-a autostrăzile, doar ca să aibă de ce să-l contrazică primul-ministru a doua zi, iar cel de la adminstraţie îl contrazice cam de două ori pe săptămînă pe cel de la interne, deşi sunt una şi aceeaşi persoană! Aferim! Parlamentul, cînd nu se joacă, la fel ca Domnul Goe, cu mînerul de la frîna trenului, votează ca cireada... (ei au spus-o, nu eu!); nici vorbă de alte reguli decît cele cunoscute şi răs-cunoscute. Cît despre justiţie, ea face exact ceea ce a fost predestinată să facă, de cînd a rămas cu buricul nelegat, din neglijenţa prea multelor "moaşe constituţionale", adică învîrte făcăleţul în ceaunul politicii şi se indignează public, inclusiv pe la Bruxelles, de oropselile la care o supune Executivul, în loc să-şi vadă bîrna din ochiul ei, ori să măsoare măcar o dată dimensiunile prăpădului social pe care îl răspîndeşte în jur, din "nebăgare de seamă", "exces de zel", "muncă la comandă", ori din cauza preamultelor găuri, intenţionat practicate în ţesătura legilor şi a procedurilor de administrare a justiţiei, numai bune să umple de bani, inclusiv de bani negri, pe cei mai "deştepţi" dintre supuşii ei servitori! Şi-atunci să nu întreb? Ba nu, adică vă-ntreb... unde mergem?
Cît despre obiectivele guvernării, ele rămîn la fel de obscure pe cît erau şi cele din vremea altor guvernări, mai mult sau mai puţin "odioase"! Marile proiecte economice ale statului se dovedesc, de la o zi la alta, marile afaceri tip "Skoda"; marile reforme nici nu apucă să fie anunţate că au nevoie de corecturi reformatoare; starea economică, de sănătate, educaţională şi culturală a populaţiei este erodată, de la o zi la alta, mai ceva ca malul litoralului românesc de curenţii stricători ai Mării Negre. Şi-atunci vin şi întreb: căci, altminteri, unde mergem? Ba nu, adică, vă întreb, unde mergem?
Morala "cânticelului comic" pe care ni l-a dăruit Vasile Alecsandri este cu totul alta decît a crezut puzderia de "ideologi ai literaturii" cu care ne-a procopsit din belşug Cel de Sus: "orice schimbare radicală (re)împarte lumea în < cîştigători > şi < pierzători >". Cu sau fără merit, pe rea, ori pe bună dreptate, primii se vor închipui ca soli ai "progresului", iar cei de pe urmă ca "vinograzi şi retrograzi"! De la Adam şi Eva lumea s-a tot schimbat şi încă o să se mai schimbe, uneori din rădăcini, pînă la florile şi poamele care-i împodobesc ramurile! Nu asta e problema, ci aceea că noi, sclavii şi supuşii măriei sale "Statul", cădem mereu tot de partea pierzătorilor, iar din bogăţiile "Noului Tărîm" ne alegem, de fiecare dată, doar cu făgăduinţele!
1. Sa mai si glumim
(mesaj trimis de xxx file în data de 18.12.2013, 07:50)
„Din Banat până la Iaşi,/ Se resimte lipsa sării,/ Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi/ Au ajuns la cârma ţării“.
„Aici zace Păstorel,/ Om ales şi spirit fin,/ Dacă treceţi pe la el,/ Nu-l treziţi, că cere vin!“.
2. Buna de tot selectia !
(mesaj trimis de Theraflu în data de 18.12.2013, 10:00)
Buna de tot selectia !
Clasicii ne salveaza mereu !
Problema este ca 95% dintre alesi au sarit peste clasicii si tocmai ei repetentii ne conduc !