"Băieţii deştepţi" din energie, bombă de presă sau bombă cu ceas?

USL avea nevoie de o bombă de presă pentru câştigarea alegerilor parlamentare din toamnă. Aşa că, după principiul "Eu te-am făcut, eu te omor", USL s-a hotărât să intre în istorie ca cei care au scăpat Hidroelectrica de "băieţii deştepţi" din energie.

Insolvenţa Hidroelectrica a bubuit la finele lunii iunie, după ce prin presă circula de o săptămână informaţia că premierul Victor Ponta s-ar fi exprimat: "Ori terminăm cu băieţii deştepţi, ori băgăm Hidroelectrica în faliment". La vremea respectivă, presa nu a dat curs zvonului pentru că nu avea sens sacrificarea unei companii profitabile, perla coroanei sistemului nostru energetic, pe altarul imaginii lui Ponta - liderul PSD, partid care a creat "băieţii deştepţi din energie".

Ideea insolvenţei Hidroelectrica SA ca soluţie pentru "exterminarea băieţilor deştepţi" este coaptă în laboratoarele PSD, partidul care, de fapt, şi-a dat girul pentru încheierea contractele directe, negociate cu anumiţi furnizori privaţi de energie, la preţuri "nesimţit" de mici.

Aceşti furnizori şi consumatori privilegiaţi de energie ieftină au încheiat primele contracte cu Hidroelectrica în perioada 2001-2004, când la cârma Guvernului era Adrian Năstase, la conducerea Ministerului Industriilor (aşa se numea atunci actualul Minister al Economiei) era Dan Ioan Popescu, iar Hidroelectrica era condusă de Eugen Pena.

Sintagma "băieţi deştepţi" din energie aparţine lui Traian Băsescu, contractele directe ale Hidroelectrica fiind temă de campanie pentru alegerile din 2004, când PDL şi PNL au dărâmat regimul PSD.

Dar nici Traian Băsescu nu a reuşit sau nu a vrut să scape de "băieţii deştepţi" din energie. Contractele iniţiale au fost adiţionate din 2004 şi până în prezent, de toate partidele aflate la putere, prin noii directori generali ai Hidroelectrica (Traian Oprea şi Mihai David), ce au urmat după Eugen Pena (a fost înlocuit din funcţie în 2004). Ministerul Economiei a fost condus de PC, PNL şi PDL din 2004 şi până în prezent, când a intrat, din nou, pe mâna PNL.

Serviciile de tot soiul şi procurorii DIICOT şi DNA au avut acces la aceste contracte, fără vreun rezultat în vederea rezilierii. La un moment dat, pe vremea când Gheorghe Pogea era vice-premier, mai multe case celebre de avocatură au studiat contractele şi au ajuns la concluzia că rezilierea atrage procese, în urma cărora Hidroelectrica risca să plătească daune importante "băieţilor deştepţi". Aşa că "a murit" şi tema rezilierii lor, fluturată ani în şir de PDL, prin Traian Băsescu.

• Legende

Despre contractele cu "băieţii deştepţi" au circulat, de-a lungul timpului, tot soiul de legende: că sunt ilegale, că preţurile sunt bătute în cuie, că nu pot fi negociate condiţiile contractuale, că au o durată de 20 de ani etc.

În realitate, până la apariţia bursei noastre de energie (2005-2006), legislaţia permitea realizarea de astfel de contracte directe. În 2006, Codruţ Şereş, ministrul Economiei de atunci, a dat un ordin care obliga producătorii de stat din domeniul energetic să vândă toate cantităţile disponibile pe bursă, în mod transparent. Numai că Hidroelectrica nu a avut ce să vândă pe bursă pentru că 70% din producţia anuală (10-11MWh) era angajată deja în contracte directe, iar ordinul nu se aplică retroactiv.

Ordinul lui Şereş a fost întărit, mai târziu, de Adriean Videanu, pe vremea când domnia sa a condus Ministerul Economiei.

Preţul din contractele directe a suferit modificări de-a lungul timpului, dar creşterile anuale nu au fost semnificative şi nici nu au fost conexate cu tarifele din bursa noastră de energie. Şi cantităţile contractate au crescut prin nenumărate acte adiţionale. Modificată a fost şi durata contractelor.

Un nou scandal a izbucnit în 2009 - 2010, când Mihai David, directorul numit atunci de PSD la Hidroelectrica, a operat creşteri mai mari de tarife în cadrul contractelor, dar le-a prelungit valabilitatea până în 2018. În acea perioadă, Ministerul Economiei a fost condus de Adriean Videanu. Iniţial, contractele ar fi trebuit să expire în perioada 2012-2014.

Cel mai deştept "băiat" din energie a fost catalogat Bogdan Buzăianu, fin al fostului ministru al Indus-triilor, Dan Ioan Popescu. Despre Buzăianu, presa centrală a relatat că ar fi în spatele acţionariatului elveţian al traderilor de energie Energy Holding, Buzmann Industries şi Ehol Distribution. Buzmann Industries şi Ehol Distribution au ajuns, prin tranzacţii succesive, în proprietatea Alpiq, un important jucător pe piaţa europeană de energie, care are acţionariat elveţian.

• Energia hidro nu mai este ieftină

Insolvenţa Hidroelectrica a adus denunţarea contractelor directe ale Hidroelectrica SA cu Euro-PEC, EFT AG, EFT România, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Energy Holding. Administratorul judiciar, Euro Insol, a luat această decizie pentru că furnizorii nu au acceptat majorarea de preţ până aproape de nivelul mediei pieţei (190-200 lei/MWh), scurtarea perioadei contractelor şi reducerea cantităţii. Contractul cu Euro-PEC a fost primul denunţat, pentru că furnizorul gălăţean nu-şi plătise energia livrată în primele şase luni ale anului.

În cadrul negocierilor, Euro Insol a cerut şi plata retroactivă, pentru prima jumătate a anului, a diferenţei dintre preţul de livrare (în medie 130 de lei/MWh) şi cel apropiat de media pieţei transparente (în jur de 200 de lei/MWh). Singurul furnizor care a acceptat condiţiile adminis-tratorului judiciar a fost Electromag-netica (va plăti 198 de lei/MWh în loc de 140 de lei/MWh).

La grămadă cu "băieţii deştepţi" din energie au intrat şi nişte consumatori industriali - Alro, Elsid Titu şi Electrocarbon Slatina. Administratorul Hidroelectrica a căzut la pace cu Elsid şi Electrocarbon la finele săptămânii trecute şi continuă negocierile cu Alro până pe 15 august.

Emil Crişan, reprezentantul Elsid şi Electrocarbon, ne-a declarat: "În cursul zilei de 25 iulie 2012, am finalizat negocierile cu Hidroelectrica SA. Pentru a continua activitatea de producţie în care sunt implicaţi cei aproape 1.000 de salariaţi, pentru a onora contractele asumate, din care cea mai mare parte la export, pentru a nu pierde din cota de piaţă câştigată cu greutate în ultimii 10 ani, precum şi pentru a nu periclita activitatea de investiţii, am fost obligaţi să acceptăm o ofertă de preţ, mult peste preţul pieţei şi peste limita suportabilităţii celor două societăţi".

Domnia sa a subliniat că societăţile vor încerca ca, în perioada următoare, să găsească o sursă de energie electrică la un preţ de piaţă just, apropiat de cel de care beneficiază competitorii lor din Uniunea Europeană, China, Rusia, Africa de Sud, şi care să permită continuarea activităţii şi menţinerea locurilor de muncă. "Sperăm ca piaţa de energie electrică să revină la normal în perioada următoare", a conchis domnul Crişan.

Cu Alro, administratorii Hidroelectrica sunt aproape de a ajunge la o înţelegere, producătorul de aluminiu îmbunătăţindu-şi oferta în cadrul negocierilor, în care a arătat de ce are nevoie de energie la un preţ mai mic decât media pieţei. Alro este cel mai mare consumator de energie din ţară, cu un necesar de circa 4 TWh pe an. Costurile cu achiziţia energiei au o pondere de 33% în produsele Alro.

• Lupta cu "băieţii deştepţi" se mută în instanţă

Lupta cu "băieţii deştepţi" din energie se va muta, cu siguranţă, în instanţă. EFT a contestat, la Tribunalul Bucureşti, pe 24 iulie, denunţarea celor două contracte pe care le avea cu Hidroelectrica. EFT AG şi EFT România sunt reprezentate de Muşat şi Asociaţii. Termenul de judecată este 5 septembrie.

Grupul Alpiq şi Energy Holding au anunţat că analizează atacarea în instanţă a decizei administratorului judiciar al Hidroelectrica.

Dacă vor câştiga, furnizorii vor cere despăgubiri (profitul pe care ar fi trebuit să-l realizeze din vânzarea energiei până în 2018) ce ar îngropa Hidroelectrica, având în vedere câştigurile substanţiale ale "băieţilor deştepţi".

Guvernanţii au făcut estimări potrivit cărora aceste contracte directe ar fi păgubit Hidroelectrica pe durata derulării lor cu circa 1,5 miliarde de euro.

Administratorii Hidroelectrica susţin că sunt pregătiţi să facă faţă, în instanţă, proceselor ce survin în urma denunţării contractelor cu "băieţii deştepţi".