BANCA CENTRALĂ A GERMANIEI A ÎNCEPUT CONSTITUIREA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCUL DOBÂNZII Un afront al Bundesbank la adresa BCE?

Publicarea ultimului raport anual al Bundesbank a inclus o surpriză îngrijorătoare pentru perspectivele sustenabilităţii zonei euro.

Pentru prima oară în istoria sa, banca centrală a Germaniei a anunţat constituirea unor provizioane pentru riscul de dobândă, iar nivelul total al provizioanelor pentru acoperirea riscurilor financiare a atins un nou record (vezi graficul).

Activele totale ale băncii au cres-cut cu aproape 400 de miliarde de euro în 2016 faţă de anul precedent, în condiţiile în care valoarea nominală a capitalului a rămas la 5 miliarde de euro.

Dar asta nu este nimic faţă de ceea ce s-a întâmplat în prima lună din 2017. În ianuarie, bilanţul Bundes-bank a crescut deja cu 57 de miliarde de euro, până la 1,45 trilioane, după o creştere de circa 7 miliarde în aceeaşi lună a anului trecut, până la 1,02 trilioane.

În raport se arată că "riscurile Bundesbank, determinate pe baza unor modele, sunt riscul de default şi de credit al activelor achiziţionate în cadrul programului de relaxare cantitativă, riscul ratei de schimb şi, pentru prima dată, riscul dobânzii". Riscul dobânzii din bilanţul Bundes-bank a apărut ca urmare a cumpărării obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung la randamente foarte scăzute, în condiţiile în care noile operaţiuni de refinanţare pe termen lung au condus la apariţia unei lichidităţi excedentare în sistemul bancar din zona euro, iar rezultatul este "o creştere a asimetriei dintre activele pe termen lung şi pasivele pe termen scurt".

Valoarea totală a provizioanelor pentru riscurile financiare a crescut, astfel, cu 1,75 miliarde în 2016, până la 15,35 miliarde, iar gradul de acoperire al activelor bilanţiere a scăzut până la 1,1%, de la 1,3% în anul anterior. Raportul anual al băncii centrale a Germaniei mai arată că "o nouă creştere a provizioanelor va avea loc şi în 2017, deoarece doar jumătate din cota aferentă ris-cului dobânzii a fost inclusă în rezultatele financiare din 2016", pe baza recomandărilor de la BCE. În conferinţa de presă care a urmat prezentării raportului anual, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a admis că pot exista pierderi ca urmare a creşterii dobânzilor. "Şi alte bănci centrale din zona euro au constituit astfel de provizioane", a mai declarat Weidmann, iar "din acest punct de vedere, Bundesbank este undeva la mijloc în ceea ce priveşte nivelul provizioanelor".

Întrebările reprezentanţilor presei, care reflectau îngrijorarea cu privire la prognozarea creşterii dobânzilor în zona euro de către Bundesbank, au primit un răspuns liniştitor de la preşedintele băncii centrale a Germaniei. "Bundesbank nu prognozează o creştere a dobânzilor, iar provizioanele pentru riscul dobânzii nu sunt legate de evoluţia costurilor de finanţare", a subliniat Weidmann.

Analiza de risc a Bundesbank nu a inclus, însă, un risc semnificativ din zona euro, respectiv expunerile din cadrul sistemului Target2 (Trans-European Automated Real-time Gross settlement Express Transfer), care facilitează decontarea în timp real pentru plăţile în euro.

Ziariştii germani au dorit să ştie dacă există planuri pentru constituirea de provizioane şi în ceea ce priveşte expunerile din cadrul sistemului Target2.

Weidmann a precizat că "scenariul de bază este continuarea existenţei zonei euro, deci nu există riscuri în cadrul sistemului Target2". În plus, preşedintele Bundesbank a amintit şi faptul că alocarea eventualelor pierderi se va face în conformitate cu ponderea fiecărei bănci centrale în Eurosistem, iar pierderile pot fi alocate şi statelor care au sold negativ în cadrul sistemului Target2.

BCE încă nu a publicat încă soldurile naţionale din cadrul Target2 pentru ianuarie 2017, dar informaţiile de pe site-urile unor bănci centrale din zona euro arată o nouă creştere a divergenţei între "centru" şi "periferie".

Astfel, soldul pozitiv al Germaniei (n.a. care indică poziţia de creditor net) a crescut cu 41,4 miliarde de euro în prima lună a acestui an, până la un nou record, de 795,6 miliarde, în timp ce soldul negativ al Italiei a crescut cu 8,2 miliarde, până la 364,7 miliarde, de asemenea un nou record.

Pentru expunerile din Target2, pierderile se pot materializa dacă o ţară cu sold negativ va ieşi din zona euro fără plata datoriilor, însă "Bundesbank consideră improbabilă materializarea unui astfel de scenariu". Din păcate, criza financiară prin care trece zona euro de aproape un deceniu arată că diferenţa dintre ceva improbabil şi o certitudine este doar o chestiune de câţiva ani.

Cu câteva zile înainte de publicarea raportului anual, Bloomberg scria că "Bundesbank se pregăteşte pentru pierderi determinate de finalizarea programului de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale", care "vor alimenta nemulţumirea germanilor faţă de BCE".

Inclusiv ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble are motive suplimentare de nemulţumire, în condiţiile în care provizioanele suplimentare au determinat scăderea profitului transferat de la banca centrală către buget până la circa 400 de milioane de euro, faţă de 3,2 miliarde în 2015, când provizioanele au fost reduse cu 780 de milioane de euro. Bugetul federal pentru 2017 a fost construit şi pe baza unor venituri de circa 2 miliarde de euro de la Bundesbank, bani care nu vor mai veni.

În ceea ce priveşte profitul băncii centrale a Germaniei, prezentarea lui Jens Weidmann a inclus şi o afirmaţie neverosimilă: "Dobânda se câştigă acum pentru pasive bilanţiere, în timp ce partea de active, care include în principal obligaţiuni guvernamentale, nu generează dobânzi aproape deloc".

Conform datelor din raportul anual, în bilanţul Bundesbank erau incluse, la sfârşitul lui 2016, obligaţiuni guvernamentale cu o valoare nominală de 357,7 miliarde de euro, iar conturile curente ale băncilor comerciale şi sumele din facilitatea de depozit, pentru care se "plăteşte" o dobândă negativă, aveau o valoare cumulată de 411,35 miliarde de euro.

Preşedintele Weidmann a mai precizat că "aceste câştiguri din dobânzi nu sunt sustenabile, cu atât mai mult pe fondul unei tendinţe de creştere a dobânzilor".

Pe lângă atitudinea critică faţă de BCE, comună presei din Germania, cotidianul Die Welt consideră că provizioanele constituite de Bundes-bank, în special cele pentru acoperirea riscului dobânzii, reprezintă un afront la adresa Băncii Centrale Europene, deoarece "a identificat adevăratele riscuri".

De la identificarea riscurilor până la acoperirea lor suficientă este, însă, o cale lungă. Oare există vreo bancă centrală în zona euro care să fie pregătită pentru "furtuna perfectă"?