Banca Elveţiei, pregătită să intervină pe piaţă

Actualizare 11:07 Bursa din Elveţia deschide în scădere

Bursa din Elveţia a deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de astăzi.

Astfel, indicele SMI (alcătuit din cele mai mari şi mai lichide 20 de companii din componenţa indicelui SPI) se depreciază cu 0,32%, până la 8.376,16 puncte, în timp ce indicele SLI (al celor mai lichizi 30 de emitenţi din SPI) scade uşor cu 0,01%, către 1.219,43 puncte. De asemenea, indicele de performanţă SPI coboară cu 0,25%, spre 8.239,91.

Pe de altă parte, indicii SMIM şi SXI Life cresc, cu 0,16% (către 1.599,53 puncte), respectiv 0,13% (spre 2.521,69 puncte), în timp ce SBI coboară cu 0,13%, la 134,41 puncte.

(V.B.)

---

Actualizare 09:40 JPMorgan a câştigat 250-300 milioane dolari, după ce SNB a eliminat pragul minim de 1,20 franci/euro

Traderii băncii de investiţii JPMorgan au obţinut un câştig de 250-300 de milioane de dolari, după ce Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a eliminat, pe 15 ianuarie, pragul minim de 1,20 franci/euro, au declarat, pentru Bloomberg, surse apropiate situaţiei.

Abandonarea pragului a provocat, în acea zi, o apreciere cu 41% a francului elveţian în raport cu moneda Uniunii Europene.

Un reprezentant al JPMorgan a refuzat să comenteze informaţia.

Sursele au mai afirmat că JPMorgan este una dintre puţinele bănci care s-au bucurat de profit după decizia SNB, în timp ce Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays s-au confruntat cu pierderi din tranzacţionare cumulate de circa 400 de milioane de dolari.

În primele nouă luni ale anului trecut, JPMorgan Chase şi-a păstrat poziţia de cea mai mare bancă de investiţii din lume, raportând venituri de 17,1 miliarde de dolari, potrivit unui studiu publicat de compania de consultanţă Coalition. Pe locurile următoare, se situează Goldman Sachs, Deutsche Bank, Citigroup şi Bank of America Merrill Lynch. Grupul american JPMorgan Chase se clasează pe primul loc în topul principalelor bănci de investiţii din lume încă din 2010, de la prima ediţie a studiului Coalition.

Anul trecut, cele mai multe bănci de investiţii s-a confruntat cu diminuarea veniturilor, din cauza ratelor scăzute ale dobânzilor şi a înăspririi reglementărilor privind capitalul. Astfel, în perioada ianuarie - septembrie 2014, veniturile totale ale băncilor de investiţii s-au diminuat cu 6% în comparaţie cu perioada similară din 2013.

(Valentin Busuioc)

---

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) este pregătită să intervină pe piaţa valutară pentru relaxarea politicii monetare, după ce, la data de 15 ianuarie, instituţia a eliminat plafonul minim de 1,20 franci/euro impus cursului de schimb în septembrie 2011, conform unui oficial al SNB.

Jean-Pierre Danthine, vicepreşedintele SNB, a declarat ieri, citat de publicaţia TagesAnzeigers: "Renunţarea la plafonul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm acest lucru, dar numai până la un anumit punct. Suntem, în mod categoric, pregătiţi să intervenim pe piaţa valutară", a afirmat Danthine.

Conform spuselor sale, va mai trece o perioadă de timp până când pieţele valutare se vor echilibra.

După afirmaţiile oficialului SNB, euro s-a apreciat pe pieţele externe, în raport cu valutele majore. Moneda unică a crescut cu 1,5% la ora 10.58, pe piaţa din New York, faţă de moneda SUA, ajungând la 1,1405 dolari. La data de 26 ianuarie, euro atingea un curs de 1,1098 dolari, cel mai redus din septembrie 2003 până în prezent.

Euro a urcat cu 1,3% faţă de moneda elveţiană, ajungând la 1,028 franci. Pe parcursul zilei, cotaţia a crescut până la 1,03826 franci, acesta fiind cel mai ridicat curs din 15 ianuarie până în prezent.

Jean-Pierre Danthine a mai declarat că banca ia în calcul "o analiză mai amănunţită" a politicii monetare din Singapore (ca exemplu de urmat), care îi permite monedei naţionale să fluctueze, faţă de monedele principalilor parteneri comerciali, într-o bandă de tranzacţionare care nu este făcută publică. În schimb, Danthine consideră că exemplul Danemarcei, unde cursul coroană daneză/euro este unul fix, nu este potrivit pentru Elveţia.

Vicepreşedintele SNB consideră Suedia şi Norvegia drept modele de economii mici şi deschise, care gestionează bine un curs valutar flexibil.

Danthine s-a referit şi la motivele pentru care banca centrală a Elveţiei a decis să elimine pragul franc/euro, precizând că riscurile acestei politici au început să fie mai importante decât beneficiile, iar riscurile pierderilor din rezerva valutară a băncii au devenit semnificative.

"Teoretic, bilanţul băncii poate creşte la nesfârşit", a spus Danthine, subliniind: "Totuşi, în această situaţie, SNB putea - într-un caz extrem - să fie obligată să aducă mai mulţi franci în piaţă decât era responsabilă din punct de vedere monetar".

Săptămâna trecută, Fritz Zurbruegg, membru în conducerea SNB, a afirmat că instituţia a renunţat la plafonul minim de 1,20 franci/euro, deoarece costul menţinerii acestuia ar fi fost prea mare, ridicându-se la 100 de miliarde de franci (116 miliarde de dolari) numai în luna ianuarie.