Banca Mondială ajută băncile româneşti să-şi cureţe bilanţurile

Sectorul bancar din ţara noastră a fost, ieri, atât sursă, cât şi recipient al unor mesaje pozitive, cu privire la evoluţia indicatorilor financiari în perioada următoare.

În timp ce instituţiile de credit din ţara noastră erau ocupate să transmită veşti bune economiei reale, Banca Mondială făcea public un demers menit să reducă povara creditelor neperformante (Non-Performing Loans - NPL) asupra grupurilor financiare din Europa Centrală şi de Est (ECE).

International Financial Corporation (IFC), divizia de investiţii a acesteia, a anunţat, ieri, că a semnat cu APS Holding, companie cehă specializată în administrarea creanţelor cu probleme, un acord menit să asigure cumpărarea de portofolii de NPL din regiune.

IFC urmează să asigure 20 milioane euro pentru achiziţii de credite de consum negarantate şi credite ipotecare, precum şi de împrumuturi acordate companiilor de dimensiune mică sau mare, potrivit informaţiilor comunicate de instituţie.

În ţara noastră, acordul ar putea duce la scoaterea din bilanţurile băncilor a aproximat 30.000 de credite neperformante, susţin reprezentanţii IFC.

APS Holding ar urma să cumpere NPL în Bulgaria, Muntenegru, România, Serbia şi, potenţial, alte ţări din estul şi sudul Europei, au precizat domniile lor.

În condiţiile în care, în ţara noastră, băncile vând portofolii de credite neperformante cu reduceri care ajung şi la 95%, faţă de valoarea contabilă, suma pusă la dispoziţie de divizia de investiţii a Băncii Mondiale ar permite achiziţia de NPL care, oficial, valorează 400 milioane euro.

Iniţiativa IFC contribuie doar într-o măsură foarte redusă la reducerea poverii creditelor neperformante din ţara noastră şi din regiune şi nu oferă o soluţie pentru problemele de fond care există în această chestiune, este de părere economistul Florin Cîţu.

"Valoarea care poate fi cumpărată cu cele 20 milioane euro de la IFC este extrem de scăzută, în comparaţie cu nivelul creditelor neperformante din portofoliile băncilor", ne-a declarat domnia sa.

Reuters scria, la sfârşitul lunii trecute, că presiunea pe care ţările din ECE au început să o exercite asupra băncilor, pentru curăţarea portofoliilor de credite cu probleme, creează noi oportunităţi pentru firmele care investesc în împrumuturi neperformante.

Cei mai interesaţi de achiziţii de credite neperformante în Europa Centrală şi de Este sunt fondurile de hedging şi cele de investiţii private (private equity), dar şi companii locale sau regionale de colectare a creanţelor, potrivit agenţiei de ştiri.

Momentan, fondurile de investiţii occidentale se lasă aşteptate în ţara noastră, piaţa locală fiind dominată de companii de recuperare a creanţelor, fie locale, fie cu o prezenţă regională.

• Florin Cîţu: "Investitorii mari nu cumpără credite neperformante din România din cauza valorii mici şi a condiţiilor dificile de recuperare"

Unul dintre motivele pentru care astfel de investitori ne-au ocolit, până în prezent, este că portofoliile scoase la vânzare sunt de o valoare prea scăzută ca să le stârnească interesul, consideră Florin Cîţu.

O altă problemă constă în faptul că legislaţia din ţara noastră face ca procesul de recuperare a creanţelor să fie dificil, explică domnia sa.

Economistul a adăugat: "Creanţele cumpărate trebuie să fie recuperate. Or, în condiţiile în care băncile din România au foarte multe procese cu clienţii, din cauza clauzelor abuzive aflate în contractele de credit, un cumpărător de portofolii de NPL poate ajunge în situaţia în care este el dator unor clienţi, cu plata unor despăgubiri".

Singura soluţie pentru rezolvarea problemei creditelor neperformante, care, în ţara noastră, ajunseseră să reprezinte, în decembrie, aproape 22% din totalul împrumuturilor acordate, constă, în opinia lui Florin Cîţu, în recunoaşterea şi asumarea, de către bănci, a pierderilor aferente: "Degeaba arată băncile că sunt bine capitalizate, când nivelul creditelor neperformante este atât de ridicat. Atât timp cât vor continua să mascheze problemele, nu putem vorbi despre o restructurare reală a sectorului bancar românesc. Trebuie ca băncile să îşi asume pierderile şi să înceapă construcţia din acel punct".

APS Holding are sediul central în Cehia şi mai este prezent în ţara noastră, Polonia, Cehia, Slovacia şi Serbia.

Subsidiara autohtonă este Asset Portofolio Servicing România.

Iniţiativa prin care IFC a oferit APS Holding finanţarea destinată achiziţiei de portofolii de credite neperformante face parte din Programul de Recuperare a Datoriilor şi Activelor (Debt and Asset Recovery Program - DARP) al instituţiei, al cărui obiectiv constă în cumpărarea şi rezoluţia activelor cu probleme, refinanţarea entităţilor viabile şi restructurării întreprinderilor mici şi mijlocii.

• Fata Morgana: Peste 80% dintre instituţiile de credit locale anticipează o creştere a creditării

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi compania de consultanţă EY au prezentat un barometru al industriei, în care se precizează că peste 80% dintre instituţiile de credit locale anticipează o creştere a creditării, în perioada următoare.

Pe zona de retail, 65% dintre bănci se aşteaptă la o creştere a cererii de credite de consum, iar 75%, la un avans al cererii de carduri de credit, potrivit barometrului.

În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, 70% dintre instituţiile de credit estimează o majorare a cererii pentru împrumuturi, conform informaţiile transmise de ARB şi EY.

Sectoarele unde băncile preconizează o relaxare parţială a politicilor de creditare sunt Industria, Tehnologia Informaţiei, Agricultura, Telecomunicaţiile, Sănătatea şi IMM-urile, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului Director al ARB.

Peste 80% dintre bănci se aşteaptă ca, în perioada următoarea, cheltuielile cu provizioanele să nu mai crească, iar 35% dintre acestea prevăd, chiar, o reducere a acestora. Trei sferturi dintre instituţiile de credit anticipează că, în acest an, indicatorii lor financiari se vor îmbunăţi, faţă de anul trecut.

Consolidarea sectorului bancar autohton ar urma să fie de anvergură medie, potrivit opiniilor industriei.

În ceea ce priveşte tranzacţiile cu portofolii de credite, 43% dintre bănci au declarat, potrivit barometrului, că iau în considerare achiziţii, iar 29%, vânzări.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul bancar pare să se fi oprit, conform ARB şi EY, care precizează că 70% dintre instituţiile de credit au precizat că intenţionează să mai ia măsuri în acest sens, 20% aşteptându-se la o creştere a personalului.