BANCA MONDIALĂ DESPRE UNIUNEA EUROPEANĂ: Criza locuinţelor îngreunează accesul tinerilor la locuri de muncă

Preţurile nejustificat de ridicate ale locuinţelor şi chiriile foarte mari din oraşele mari afectează perspectivele de angajare pentru lucrătorii tineri din Uniunea Europeană, concluzionează un nou raport ("Living and Leaving: Housing, Mobility and Welfare in the European Union") al Băncii Mondiale.

Locuitorii din 26 dintre cele 28 de capitale ale UE au declarat că găsirea unei locuinţe bune la preţuri rezonabile nu a fost un demers facil. "Locuinţele în zonele metropolitane europene au devenit inaccesibile pentru mulţi oameni pentru că ritmul de dezvoltare a noilor construcţii nu ţine pasul cu cererea", a declarat Gabriela Inchauste, Economist pentru Sărăcie şi Egalitate în cadrul Băncii Mondiale.

Raportul evidenţiază trei recomandări cheie pentru decidenţii politici de la nivelul UE: alocarea terenurilor aflate în proprietate publică, dar neutilizate, pentru dezvoltarea de locuinţe, accelerarea procesului de aprobare a autorizaţiilor de construcţie şi invesiţii în dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale situate în zone limitrofe, pe terenuri virane, şi crearea de registre publice pentru îmbunătăţirea transparenţei preţurilor de vânzare ale locuinţelor şi, în consecinţă, pentru stimularea concurenţei între zone.

Grecia, Bulgaria, Danemarca, Germania, România şi Regatul Unit sunt ţările unde familiile resimt cel mai puternic costul excesiv de împovărător al locuinţelor, în timp ce locuitorii din Malta, Cipru, Finlanda, Irlanda, Estonia şi Franţa o duc cel mai bine în acest domeniu în UE.

Arup Banerji, Director Regional al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a declarat: "În prezent, locuinţele sunt considerate cea mai mare problemă la nivel naţional în multe state UE. Această problemă este în centrul diviziunii economice din ce în ce mai accentuate în Europa, iar oamenii îşi manifestă îngrijorarea".

Pornind de la studiile anterioare, inclusiv "Growing United", raportul punctează inegalitatea pe care deficitul de locuinţe noi o creează între generaţii. Acesta evidenţiază faptul că politicile fiscale şi privind cheltuielile publice din UE s-au axat în principal pe locuinţele deţinute în proprietate, cu beneficii mai mari pentru generaţiile mai în vârstă.