Fondul Monetar Internaţional a încercat să atenueze pesimismul reflectat în ultimul Raport asupra perspectivelor economice globale (WEO) prin Raportul asupra stabilităţii financiare globale (GFSR), al cărui titlu este "Politici potente pentru o normalizare de succes".
Fără a intra prea mult în substratul psihologic al titlului, o parcurgere sumară a raportului arată că optimismul Fondului nu are nicio bază reală, mai ales dacă ne concentrăm pe descrierea situaţiei sistemului financiar din Europa.
"Riscul sistemic este limitat, dar poate creşte în Europa", se arată în documentul de la FMI, deoarece există "o confluenţă între problema creditelor neperformante şi cea a condiţiilor de finanţare", în condiţiile în care "posibilitatea bail-in-ului a fost pe deplin internalizată de deţinătorii pasivelor bancare".
Eufemismele Fondului sunt înduioşătoare, mai ales dacă privim şi raportul asupra perspectivelor economice globale.
Bloomberg arată că "raportul este foarte pesimist", pe fondul unei "creşteri mult prea reduse pentru prea mult timp", după cum a declarat economistul-şef al instituţiei, profesorul Maurice Obstfeld.
Între riscurile amintite în capitolul introductiv al raportului se află revenirea crizei financiare, cu efecte negative asupra încrederii şi cererii, despre care se afirmă că "pot intra într-o buclă feedback negativă care se autoalimentează".
Din păcate, alegerea termenului de "buclă feedback negativă care se autoalimentează" este extrem de nefericită pentru specialiştii unei instituţii care ar trebui să ştie câte ceva despre sistemele economice dinamice. O buclă feedback negativă este, prin definiţie, stabilizatoare, în timp ce o buclă feedback pozitivă poate conduce la creştere explozivă sau prăbuşire catastrofală.
În opinia FMI, economiile avansate se confruntă cu ameninţarea triplă a creşterii reduse, inflaţiei scăzute şi a datoriilor publice ridicate, iar soluţia recomandată este, cum altfel, o nouă relaxare monetară şi fiscală, ultima sub forma creşterii cheltuielilor publice pentru proiecte de infrastructură. Logica elementară spune că datoriile publice nesustenabile pot fi "vindecate" prin acumularea unor noi datorii, nu-i aşa?
Vitor Gaspar, şeful departamentului de politici fiscale din cadrul Fondului, a declarat pentru Bloomberg că "riscurile sunt mai mari decât în urmă cu şase luni", iar "FMI se află în stare de alertă, dar nu în alarmă".
Poate că la Washington nu a sunat încă alarma, însă în Europa tabloul de bord are tot mai multe beculeţe roşii, iar cele mai multe s-au aprins în secţiunea financiară.
Chiar raportul GFSR de la FMI arată că "băncile din Germania, Italia, Portugalia şi Spania sunt cele mai vulnerabile în faţa dobânzilor negative", în timp ce "băncile din Franţa, Olanda şi Marea Britanie sunt mai bine poziţionate", iar "băncile din Ţările Nordice nu au fost afectate, deoarece depozitele populaţiei au o pondere mică în totalul pasivelor".
Dimensiunea problemelor care afectează băncile din zona euro este reflectată şi de evoluţia excesului de lichiditate, pe fondul creşterii valorii depozitelor constituite la BCE, în ciuda dobânzii negative (vezi grafic).
Ultimele date oficiale arată că lichiditatea excedentară din sistemul bancar a ajuns la circa 750 de miliarde de euro, cu 60 de miliarde sub maximul înregistrat în perioada acută a crizei datoriilor suverane.
De ce nu creditează băncile din zona euro? Pentru că se confruntă cu un deficit semnificativ de capital, problema creditelor neperformante este departe de a fi rezolvată, iar companiile nu cer credite.
Un studiu recent de la BIS (Bank for International Settlements) a demonstrat că există o puternică legătură între nivelul ridicat al capitalului, înţeles în forma sa de capital social, fără artificii de reglementare, şi volumul creditării. În Europa, instituţiile de reglementare au permis băncilor să transfere circa 400 de miliarde de euro către acţionari, după cum scrie Bloomberg, sub forma dividendelor sau a răscumpărărilor de acţiuni.
Pe de altă parte, companiile europene îşi reduc semnificativ planurile pentru cheltuielile de capital, pe fondul perspectivelor negative de creştere, după cum arată tot Bloomberg.
Declinul major al acţiunilor marilor bănci din Germania, în februarie 2016, alături de acţiunile băncilor din Grecia, Italia şi Portugalia, este pus de FMI pe seama problemelor structurale generate de excesul de capacitate, nivelul ridicat al creditelor neperformante, precum şi al modelelor deficitare de afaceri.
Costurile legale, generate de numeroasele procese referitoare la manipularea pieţelor, reprezintă, de asemenea, un alt element ridicat de incertitudine, cu efecte deosebit de negative pentru un sistem bancar european în al cărui bilanţ se află credite neperformante de circa 900 de miliarde de euro, conform estimărilor FMI.
Bineînţeles că întârzierea nepermisă a recunoaşterii pierderilor din creditare, precum şi amânarea procesului de restructurare radicală, au fost posibile doar ca urmare a politicii monetare ultrarelaxate a BCE şi a relaxării cantitative. Acum, dobânzile negative şi relaxarea cantitativă "îi distrug pe cei care economisesc, adevărata fundaţie a capitalismului", după cum a declarat recent Bill Gross, administrator de fonduri în cadrul companiei Janus Capital, pentru revista Barron's.
Tot Gross a scris recent, pe contul de Twitter de la Janus Capital, că iluzia "încrederii în modelele băncilor centrale" se va destrăma în curând, odată cu încrederea că "randamentele negative funcţionează".
Neîncrederea în funcţionarea randamentelor negative pare că s-a strecurat deja în raportul GFSR de la FMI. Acolo se arată că "pieţele şi factorii decizionali nu au o bază istorică pentru înţelegerea beneficiilor şi costurilor pe termen lung ale dobânzilor scăzute sau negative".
De parcă riscul sistemic generat de marile bănci europene nu ar fi fost de ajuns, proiectul unui nou memorandum între creditorii internaţionali şi Grecia arată că "datoria ţării este profund nesustenabilă", după cum scrie Reuters, iar "ştergerea unei părţi a datoriei este esenţială".
Dar aceste lucruri, sunt, bineînţeles, cunoscute de toată lumea, doar că autorităţile europene nu doresc să facă acest pas, deoarece toată şarada din ultimii ani ar fi dezvăluită în toată goliciunea ei. În plus, pierderile potenţiale în urma preluării datoriilor Greciei faţă de băncile occidentale se transformă în pierderi foarte reale pentru bugetele naţionale.
Pe fondul refuzului constant al guvernelor europene de a elibera forţele pieţei, în scopul iniţierii unor adevărate schimbări structurale, BCE rămâne, prin a sa tiparniţă, unicul jucător care mai poate împiedica destrămarea, peste noapte, a străveziei ţesături europene.
Pentru Steen Jakobsen, economist-şef al băncii de investiţii Saxo Bank, chiar şi această speranţă este deşartă, deoarece "asistăm la sfârşitul băncilor centrale", în contextul în care "contribuţia băncilor centrale la îmbunătăţirea situaţiei de pe pieţe nu a fost doar epuizată, ci a devenit negativă".
Oare cum arată miracolul aşteptat de autorităţile europene, invocat să transforme în ceva pozitiv dobânzile negative şi contribuţia negativă a BCE?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 07:11)
Frumos articol.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 07:23)
Da, bun.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 08:59)
in nota obisnuita, articol inutil, lipsit de modalitati practice de fructificare, articol de taiat frunza la caini
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:15)
Articol care atrage atentia asupra unei foarte probabile gripari a schemei Ponzi globale.
Poate fi fructificat de catre cei care vor prefera sa stea deoparte in loc sa asculte manipularile reprezentantilor parazitarii financiare
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 14:29)
bai trader psihopat, daca rechea spune tot timpul din 2000 incoace ca este rau, ai ratat toate cresterile pietelor din ultimii 15 ani. stai tu afara din piata, noi ceilalti care nu suntem intr-o urechea cautam investitii mai sigure.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 15:07)
Cine a ratat prabusirile din 2008-2009 a iesit foarte bine.
Tu ceilalti:) invartesti banii altora, iti iei comisionul si te doare la basca de evolutia pretului.
Cele mai sigure investitii, obligatiunile, isi vor arata valoarea probabil pe final de 2016..
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 15:17)
prostii insalubre de gunoier
2. fără titlu
(mesaj trimis de relu matriteru în data de 15.04.2016, 08:29)
revenirea crizei financiare, cu efecte negative asupra încrederii şi cererii
Cum sa aiba lumea si companiile incredere cand toate prognozele si saiturile si analistii prevad pericole? Vedeti sondajul facut intre firmele franceze ce raspund la intrebarea de ce nu fac investitii. E un cerc vicios in are stam de cativa ani. De la criza o analiza optimista n-am vazut de nicaieri si atunci de unde investitii si crestere? Totu se bazeaza pe increderea in viitor, care e facuta praf din articole si pdfuri pesimiste. Ideea e ca nimic nu tine la nesfarsit. Vedeti si revenirea petrolului despre care unii prevedeau decenii de preturi mici. Sau aurul sau orice. Viata economica nu tine cont de analizele astea.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 08:47)
Te contrazici flagrant. Pe de o parte deplangi prognozele sumbre ca fiind cauza a lipsei de incredere si inhiband relansarea economica, pe de alta parte afirmi ca " Viata economica nu tine cont de analizele astea".
Hotaraste-te!
Pe de alta parte, faptul ca tu nu ai vazut vreo analiza optimista, nu inseamna ca ele nu au fost publicate de autoritati, ba chiar au facut-o cu surle si fanfare, doar ca erau mincinoase.
Vezi, relu matriteru, viata economica nu se relanseaza cu minciuni, oricat ti-ai dori-o.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 08:57)
Analiza optimista unde pot gasi ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:19)
Pretul petrolului se afla intr-o corectie dupa o prabusire de pret.
Parazitii financiari considera orice scumpire un motiv de optimism. Comisioanele se diminueaza pe fondul scaderii preturilor si cum economia reala a intrat la apa, acelasi lucru se va intampla si cu sectorul parazit financiar, ceea ce este un motiv real de optimism.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:42)
La FMI.
O ai in fata.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de relu matriteru în data de 18.04.2016, 08:00)
Nu e nici o contradictie. De-aia parerile sunt diferite ca intelegem diferit ce se-ntampla. Ma refeream la faptul ca daca pdfurile si analizele gen 0 Hedge nu anuntau mereu prabusiri poate ca ne reveneam mai devreme, poate ca pietele aveau alt sentiment. E vorba de timing. Fiecare are ponderea lui in influenta pietelor.
Da sunt si analize pareri optimiste gen Buffett sau alti cativa dar ei au alta viziune pe termen lung sau se refera punctual si sunt mai putini vocali sau shareuiti. Aia negativisti sunt mult mai activi.
Si da pietele isi vor reveni pana la urma (nu bursele americane care sunt in maxime) ci cresterea economica. Asa cum si-au revenit petrolul, aurul...
3. Acumularea de datorii
(mesaj trimis de Alion în data de 15.04.2016, 09:27)
In articol se utilizeaza modele de gandire economica din secolul 18 pentru a explica situatii economice din secolul 21!? Ce pericole poate ascunde o "exagerata" acumulare de datorii inafara cresterii inflatiei? Pe de alta parte cresterea datoriilor nu este analizata in raport cu cresterea capitalizarii si a economiilor ( mai ales a averilor- bunuri deja acumulate).
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 09:37)
Stai calm. Acest autor era incantat si folosea corectia burselor de acum o luna ca sa isi justifice teoriile. Cresterea burselor care s-a produs de atunci este trecuta sub pres. Cand se corecteaza bursele, se titreaza "Se prabusesc, v-am spus noi". Cand isi revin, nu se mai scrie nimic. O adunatura de incompetenti.
3.2. huh (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 10:25)
Unde ai vazut tu ca bursele cresc ?
Am verificat si eu putin ( azi nu am actiuni cumparate) si iti dau un mic exemplu Bcr Expert il gasesti Erste-am.ro care balteste la 92,7 de o buna bucata de vreme.
Acest fond(nu stiu de ce si-a schimbat numele , dar ma rog ..) a fost lansat cu valoare 100 ron, a mers la 130, a plonjat la 30 si a rasarit palid la aceasta valoare de 92,7.
Acest fond are cam crema Bvb, majoritatea firme de stat.
Mai poti arunca o geana pe Raiffeisen Romania Actiuni. "Profesionisti" nu alta!
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 10:36)
S&P500, dec 2015, 2100 puncte
feb 2016, 1830 puncte, Rechea exclama "Bursele se prabusesc, aveam dreptate, apocalipsa vine"
apr 2016, 2080 puncte, Rechea tace
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 10:40)
Rechea nu s-a referit niciodata la bvb ca masura a problemelor globale. BVB sau Romania sunt nesemnificative.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 11:05)
Bursele americane se afla in zona +0-10% in ultimii 2 ani. Investitorii pe termen lung pot ciupi intre 5-10% profit expunandu-se la pierderi de 50-80%.
Bursele europene s-au prafuit, cele asiatice erau deja varza
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:31)
Da.
Si daca facea analiza asta, atunci ce-i rezulta? Ai idee? O rata a cresterii datoriei de patru ori mai accelerata decat cresterea economica?
Cresterea averilor?!Ai auzit de disparitate?
Stii ce se intampla la o exagerata acumularre de datorii, in afara de inflatie?
Grecia. Adica regresezi in secolul 18, chiar daca gandirea ta este din viitorul secol 25 si nu reusesti sa stopezi regresul, orice ai face.
Alion, esti prea tare pentru secolul asta!
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:31)
Da.
Si daca facea analiza asta, atunci ce-i rezulta? Ai idee? O rata a cresterii datoriei de patru ori mai accelerata decat cresterea economica?
Cresterea averilor?!Ai auzit de disparitate?
Stii ce se intampla la o exagerata acumularre de datorii, in afara de inflatie?
Grecia. Adica regresezi in secolul 18, chiar daca gandirea ta este din viitorul secol 25 si nu reusesti sa stopezi regresul, orice ai face.
Alion, esti prea tare pentru secolul asta!
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:39)
Grecia e un exemplu perfect de hipeinflatie si progres datorat cresterii datoriilor.
Cat timp a dansat Zorba pe bani tipariti de banci a fost aproape perfect.
Deflatia de dupa, ajustarile si prabusirile nu mai seamana cu nimic din povetele parazitilor lacomi de secol XXV. :D
3.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:50)
Alion crede ca secolul 21 e mai destept ca secolul 18.
3.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:53)
Alion crede ca inflatia e o cifra.
3.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 12:57)
Noi, in secolul 25, avem o urare treditionala pentru noii nascuti:"Sa ajungi Alion!"
3.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 13:28)
care 80%? esti psihopat?
3.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 13:44)
Nikkei 225, NASDAQ-100 sunt realitati psihopate de -80%.
Tot din realitate stim ca parazitii financiari sunt psihopati si tind sa devina extrem de ciudat de retarzi in varf de bule.
3.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 13:48)
Bet-Fi -90%
Psihopat, desigur, si niciodata nu se va intampla pentru ca s-a mai intamplat.
Ce caractere aveti voi, parazitilor?
3.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 14:26)
Da, esti psihopat:
Nikkei 225 era 20000 in 2000
a fost 7700 in 2003
a urcat la 18000 in 2007
a fost 7200 in 2009
a urcat la 20700 in 2015
Esti psihopat sau nu stii matematica. Caderea max este de 60%.
3.16. pt. critinelul bancar (răspuns la opinia nr. 3.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 15:05)
decembrie 1989 38916
aprilie 2003 2003 7831
Buy and hold, prey to parasites like you and everything will be perfect.
3.17. Sec.25 (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de Alion în data de 15.04.2016, 15:14)
Intr-o piata de dimensiuni mici precum cea a Greciei acumularea datoriilor va duce evident la colaps si se impune stergerea lor rapida. Intr-o piata de dimensiuni mari precum UE intervin insa alte fenomene!
Singura solutie pe care o intrevede autorul este " eliberarea fortelor pietii" structura descoperita de A. Smith in sec. 18. Deja la inceputul sec. 20, Keynes observa ca tendintele exagerate de economisire deformeaza piata si se impune interventia statului. Nazismul si comunismul sunt exemple maligne de interventie a statului nu numai in economie dar pot fi concepute si modele pozitive. Bancile centrale din SUA si UE au experimentat tiparirea de bani. Nu s-a impulsionat dezvoltarea dar nici nu a avutl loc dezastrul cu care suntem amenintati. Dupa parea mea ar trebui sa se intervina mai mult sau mai putin discret, respectandu-se pe cat este posibil piata in managementul unor companii pentru a stimula productia si mai ales crearea. de locuri de munca.
3.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 15:15)
iar a venit gunoierul pe aici sa caste gura plina
3.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.18)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 15:23)
P/E in Japonia in 1989 era 78. Prostul de el nu stie cat este acum si ce inseamna.
3.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 16:37)
he he frustratule, poate incerci cu ceva rotund in gura sa-mi explici
3.21. este tocmai invers (răspuns la opinia nr. 3.17)
(mesaj trimis de wlad în data de 15.04.2016, 18:06)
la ce serveste stimularea productie?la o supra productie! cine va cumpara acele produse? piata este inecata de stocuri de marfa nevandabila,se pare ca o solutie este reducerea productiei in paralel cu reducerea programului de lucru undeva la 25 ore/saptamina asa vor fi locuri de munca pentru toti
3.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.18)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.04.2016, 18:06)
Daca n-a fost maxim 60%, ci asa cum am spus eu, de ce sa nu te amagesti cu alte rahaturi de pe net postate de altii la fel de inteligenti ca tine?
Iti masor constant debitul de inteligenta care-ti erupe din gura.
Voi, ca bancarzi, stiti bine ca principalul n-are nicio valoare, bonusurile se acorda pe micile ciupeli. Cand pierdeti tot, plimbati cutia de carton si ajungeti postaci pe net.
3.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.22)
(mesaj trimis de Dascalul în data de 15.04.2016, 22:17)
Ai probleme serioase, mai baiete. Pe cine masori tu? Si de ce o faci constant? Ai nevoie de ajutor, de terapie? Stii ca esti la granita patologicului? Mergi si te odihneste oleaca.
3.24. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.22)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.04.2016, 20:51)
Haha
3.25. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.24)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2016, 15:07)
da, sunt prost si rad singur
4. tinte predefinite
(mesaj trimis de iorga în data de 15.04.2016, 15:43)
Prognozele negative sunt bine tintite, ele sunt aruncate pentru devalorizari si apoi achizitii a cat mai mult din *TOT*, nu conteaza efectele colaterale, lacomia sa-si atinca tintele si apoi ... *controlul* !.
4.1. domnul Iorga nu-si dezminte numele (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de The Brute în data de 15.04.2016, 21:38)
Adevaratul risc sistemic il produc agentiile de Rating, bancile doar profita de evaluarile acestora:-)