BĂTĂLIA PE RESURSE  Africanii evaluează posibila investiţie de la Remin Baia Mare

African Consolidated Resources (AFCR) a anunţat ieri, în mod oficial, că a încheiat o înţelegere cu Remin Baia Mare în vederea evaluării unui parteneriat în minerit. Ziarul BURSA a anunţat în premieră, încă de la începutul lunii mai, că firma din Africa de Sud ar fi interesată de Remin. Alături de AFCR, mai erau interesaţi şi alţi doi investitori - Romaltyn, care, ulterior, a infirmat că şi-ar dori Remin - şi Metal Finance Europe.

Memorandumul dintre AFCR şi Remin are o perioadă de valabilitate de şase luni, oferind posibilitatea des-făşurării activităţilor necesare de due-diligence, se arată într-un comunicat al AFCR remis redacţiei.

Andrew Prelea, CEO al sucursalei AFCR din România, a declarat: "Timp de şase luni am analizat oportunităţile pe care sectorul minier din România le oferă. Remin a fost un gigant, o companie care a asigurat mii de locuri de muncă direct şi indirect, ceea ce a făcut-o alegerea logică pentru studiile noastre. În următoarele şase luni vom continua această analiză cu procedura de due-diligence, ceea ce implică bugete semnificative. Ne dorim ca această colaborare să aducă investiţii străine directe considerabile şi să permită redeschiderea multor locuri de muncă. În următoarele săptămâni vom aduce o echipă de experţi internaţionali care să pregătească angajaţii români pentru folosirea celor mai noi tehnologii, având astfel totală încredere în calitatea şi capacitatea profesioniştilor locali".

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor African Consolidated din ţara noastră, compania a început evaluarea oportunităţilor de minerit încă de anul trecut, din octombrie.

Totodată, în comunicatul trimis de AFCR, compania este prezentată ca activând în domeniul de explorare şi exploatare minieră, fiind înregistrată la bursa londoneză (AIM).

Firma africană susţine în comunicat că a venit în România, în urma unei invitaţii a celei mai mari companii de cupru din ţara noastră, ca să participe la analizarea oportunităţilor de afaceri în România.

Întrebaţi dacă în spatele companiei care a lansat invitaţia se află "Cuprumin", cea mai are companie de cupru din ţară, oficialii AFCR au afirmat că această informaţie este confidenţială, numele neputând fi dat publicităţii.

• Directorul de la "Cupru Min", revocat din funcţie

"Cupru Min" Abrud are, începând de luni, o nouă conducere. Noul Consiliu de Adminis-traţie al companiei a decis în cadrul unei şedinţe ce a avut loc la Bucureşti punerea în aplicare a ordinului ministrului Economiei, Varujan Vosganian, privind revocarea din funcţie a directorului Lucian Vasilache.

În locul acestuia a fost numit Gheorghe Iordache, fost şef al Min Bucovina SA din Vatra Dornei, conform surselor din presa locală.

Numirea lui Gheorghe Iordache în fruntea "Cupru Min" a stârnit numerose reacţii, mai ales din partea angajaţilor care, printr-o scrisoare adresată Ministrului Economiei, Varujan Vos-ganian, denunţă acest demers ca fiind injust.

• Relaţiile African Consolidated Resources- Cupru Min- Energo-Mineral

African Consolidated Resources este reprezentată în România de către Andrew Prelea şi Gabriela Dobrotă, aceasta din urmă a fost director la combinatul chimico-metalurgic Phoenix şi ulterior director la SC Energo-Mineral Baia Mare, companie care a avut un parteneriat cu Roşia Poieni, actualul Cuprumin.

Relaţia de afaceri dintre Cupru Min şi Energo Mineral SA s-a derulat între anii 2007 - 2009, când a fost încheiat un contract de asociere între Cupru Min şi consorţiul format din societăţile Cuprom SA Bucureşti, Energo Mineral SA Baia Mare (director fiind Gabriela Dobrotă) şi Ipronef SA Bucureşti, deţinut de oamenii de afaceri Horia Simu şi Horia Pitulea.

Potrivit surselor din presă, Simu şi Pitulea s-au angajat să investească 155 milioane de euro pentru retehnologizarea exploatării miniere de la Roşia Poieni. Cei de la Energo Mineral afirmau, la momentul respectiv, că prin inves-tiţiile de la Cuprumin vizează derularea unei afaceri pe termen lung, între 15 şi 20 de ani.

În iulie 2009, după o încetinere a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane, Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef au denunţat contractul cu SC Cupru Min SA, rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min.

Motivele invocate de Energo Mineral, unde director a fost Gabriela Dobrotă, au fost scăderea preţului cuprului pe piaţa internaţională şi refuzul renegocierii contractului de cooperare.

Decizia a avut consecinţe importante din punct de vedere a protecţiei mediului la iazul de decantare a sterilului de la Valea Şesii. Energo Mineral SA are ca acţionar cu 99,99% Energo Mineral Trading, restul acţiunilor fiind deţinte de Nordexo Manufacturing SRL, Răzvan Florin Calangiu, Horia Simu şi Horia Pitulea.

Mare parte a datoriilor pe care Cupru Min le are vin din perioada în care compania din Abrud a fost asociată cu Energo Metal, între 2007-2009, consideră Nicolae Nicu, fost minis-trul al minelor şi expert în domeniul mineritului de neferoase.

Potrivit opinei lui Nicolae Dicu, zăcământul de cupru de la Roşia Poieni este singurul din mineritul neferos care mai este în uz, exploatarea sa fiind făcută în carieră

Rezerva de la Roşia Poieni este de sub un miliard de tone de minereu, însă concentraţia de cupru este de doar 0,36%.

Principalele probleme cu care se confruntă în prezent Cupru Min sunt legate de utilajele învechite care necesită îmbunătăţiri, epurarea apei reziduale, precum şi modul în care se face exploatarea întrucât, din rezervele totale de zăcăminte de la Roşia Poieni, doar 8% sunt în carieră, restul fiind în subteran.

"La Cupru Min exploatarea se poate face în două moduri: în carieră şi în subteran. În carieră se pot extrage maximum 10 milioane de tone pe an, echivalând cu o producţie de 23.000 de tone de concentrat anual. Problema este că în acest fel se poate valorifica sub 10% din rezerva de un miliard. Astfel, în funcţie de producţia anuală, extracţia ar putea continua 10-15 ani. Dacă s-ar continua cu exploatare în subteran, capacitatea maximă nu poate depăşi 5 milioane de tone pe an, adică s-ar produce 12.000 de tone de concentrat", ne-a mai explicat Nicolae Dicu.

Conform opiniei domniei sale, toate problemele financiare pe care le întâmpină Cupru Min ar putea fi soluţionate dacă profitul ar ajunge la companie, nu la stat, întrucât, actualment 90% din profiturile realizate revin statului, şi doar 10% în contul Cuprumin.

• Soarta Cuprumin, schimbată de la an la an, în funcţie de guvernare

În aprilie anul trecut, vânzarea companiei Cuprumin către Roman Copper a eşuat, deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maxim o lună preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare.

Fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, anunţa, la finalul negocierilor, ca partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu.

Roman Copper câştigase licitaţia organizată de către Ministerul Economiei, plusând 200 de milioane de euro pentru Cupru Min. Ulterior, compania canadiană nu a dorit să pună deoparte 32 de milioane de euro pentru garanţiile de mediu şi nici publicarea contractului.

În prezent, potrivit declaraţiilor ministrului Economiei, Varujan Vosganian, există şase investitori interesaţi de privatizarea Cupru Min, ofertele venind din partea unor mari companii din industria cuprului, din Rusia, Europa şi America de Nord.

Domnul Varujan Vosganian a precizat că ministerul va stabili, în curând, cine va fi compania care va oferi consultanţa juridică, tehnică şi financiară pentru privatizarea societăţii, inclusiv soluţia pentru caietul de sarcini necesar lansării licitaţiei. Raportul consultantului va fi gata în iunie, pentru a putea fi respectat calendarul privatizării agreat cu FMI.

"Având în vedere licitaţia ratată de anul trecut, care a adus prejudicii de imagine României şi i-a ştirbit credibilitatea în faţa investitorilor, nu ne permitem să greşim", a subliniat ministrul Economiei, precizând că a ales formula de parteneriat public-privat pentru Cupru Min din cauza unor litigii.

Practic, consultantul va determina necesarul de investiţii pentru mediu şi modernizarea extragerii cuprului, dar şi pentru decopertări. Investitorul selectat va acorda Cupru Min, în avans, această sumă de bani, urmând să recupereze fondurile din producţia de cupru pe care compania de stat i-o va pune la dispoziţie. Valoarea cuprului va fi stabilită în funcţie de cotaţiile internaţionale, iar investitorul va primi şi un discount.

Cupru Min deţine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale ţării noastre. În primăvara anului trecut, producătorul de cupru a fost scos la vânzare, dar privatizarea a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu Roman Copper, câştigătorul licitaţiei. Roman Copper a acţionat statul în judecată pentru că nu i-a atribuit contractul şi doreşte să-şi recupereze garanţia de participare în procesul de privatizare.