BCE a permis manipularea situaţiei financiare a Deutsche Bank

În comunicatul de presă care a însoţit publicarea rezultatelor testului de stres din acest an, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) susţine că "testul a fost caracterizat de o transparenţă excepţională".

O ştire recentă de la Financial Times arată că afirmaţia nu poate fi încadrată nici măcar în categoria glumelor proaste.

"Deutsche Bank a avut parte de un tratament special la testul de stres din această vară", scrie FT, iar instituţia responsabilă pentru o astfel de subminare a încrederii în sistemul bancar european nu este alta decât Banca Centrală Europeană, care i-a făcut o "concesie specială" celei mai mari bănci din Germania.

În ce a constat "concesia specială"? Într-o "umflare" nejustificată a rezultatelor financiare de la sfârşitul anului 2015, care au constituit punctul de referinţă pentru scenariul de bază şi cel pesimist al testului de stres.

Astfel, BCE, supraveghetorul băncilor de importanţă sistemică din zona euro, a permis DB să contabilizeze venituri de 4 miliarde de dolari, rezultate din vânzarea cotei de participare la capitalul instituţiei de credit Hua Xia din China.

Dar aceste venituri nu au fost realizate cu adevărat, pentru că tranzacţia nu s-a încheiat până la sfârşitul anului trecut.

Mai mult, tranzacţia nu s-a finalizat nici până acum, deoarece a fost depăşit termenul de transmitere a unor documente către instituţiile de reglementare, după cum mai scrie FT.

"Tratamentul aplicat Deutsche Bank este năucitor", a declarat Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities, pentru Financial Times, în condiţiile în care băncii spaniole Caixabank i s-a refuzat un tratament similar pentru o tranzacţie finalizată în martie 2016, de pe urma căreia chiar s-au obţinut venituri de 2,65 miliarde de euro.

În condiţiile scenariului pesimist al testului de stres realizat de EBA şi BCE, rata de adecvare a capitalului DB ar coborî până la 7,8% în 2018, de la 13,19% în 2015, acesta fiind unul dintre cele mai slabe rezultate din clasamentul celor 51 de bănci participante.

Nicolas Veron, de la Institutul Bruegel din Bruxelles, a declarat pentru Financial Times că "este deosebit de important ca EBA şi BCE să explice şi să apere metodologia utilizată", deoarece "testele de stres trebuie aplicate uniform şi fără tratamente speciale".

Din păcate, este greu de crezut că se va mai ajunge vreodată la aplicarea aşa-numitei "corectitudini germane" în cazul sistemului bancar din Europa, deoarece "supravieţuirea" a numeroase instituţii financiare, care sunt falimentare de facto, a devenit obiectiv primordial al autorităţilor.

Este destul să privim ceea ce se întâmplă în jurul Deutsche Bank, ale cărei acţiuni au crescut cu peste 25% săptămâna trecută (vezi graficul), după publicarea unui zvon neconfirmat privind reducerea amenzii anunţate de autorităţile americane.

Creşterea nu s-a oprit nici după ce John Cryan, directorul executiv al băncii, s-a întors de la Washington fără niciun rezultat, pe fondul informaţiilor privind o posibilă susţinere din partea unor companii germane importante. A venit apoi o ştire Bloomberg, conform căreia familia regală din Qatar, care este cel mai mare acţionar la DB, prin intermediul vehiculelor sale investiţionale, ia în considerare o majorare a participaţiei până la 25% din capitalul social al băncii. Informaţia nu a fost confirmată nici de bancă şi nici de reprezentanţii familiei regale din Qatar şi poate fi doar o altă manipulare de genul "ştirii" care anunţa reducerea amenzii din SUA.

Deoarece derivatele financiare din portofoliul DB, cu o valoare noţională de aproape 42 de trilioane de dolari la sfârşitul anului trecut, au fost numite într-o analiză de la JP Morgan drept cel mai mare risc al instituţiei financiare, răspunsul oficial nu a întârziat.

"Riscul portofoliului nostru de derivate este masiv supraestimat", a declarat Stuart Lewis, directorul de risc al băncii, pentru publicaţia Welt am Sonntag. "Chiar dacă 46 de trilioane de euro sună gigantic, riscul real este mult mai redus, în condiţiile în care expunerea netă este de 41 de miliarde de euro", a mai precizat Lewis.

După cum se observă, portofoliul de derivate al Deutsche Bank se pare că a crescut în primele 6 luni ale acestui an cu 4 trilioane de euro, însă datele amintite de directorul de risc nu pot fi verificate, deocamdată, deoarece nu apar în rapoartele trimestriale.

În mod surprinzător, ştirea din Financial Times nu a influenţat negativ acţiunile DB. Dimpotrivă, după un declin de aproape 3% la deschiderea de ieri, a urmat o creştere de circa 1,8% până la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de la Frankfurt, faţă de închiderea de la sfârşitul săptămânii trecute, iar apoi creşterea a depăşit 2,7%.

Fenomenul este explicat într-un articol de la Zerohedge, unde se arată că "traderii au privit ştirea din FT ca pe o confirmare a faptului că BCE îşi va încălca până şi propriile reguli pentru a stabiliza Deutsche Bank".

Dar mai trebuie să ne mire încălcarea propriilor reguli la o instituţie care a încălcat până şi legile fundamentale ale UE, odată cu lansarea programelor de relaxare cantitativă?

Un astfel de semnal este deosebit de grav şi trebuie să-i îngrijoreze şi să-i împingă la acţiune pe toţi contribuabilii europeni, deoarece nu par să mai existe niciun fel de garanţii din partea autorităţilor.

Adevăratul "spectacol" încă nu a început, iar când incendiul va cuprinde "sala" nu vor mai exista niciun fel de reguli şi mult prea puţine "uşi" de ieşire.