BCE va începe anul 2016 fără nicio modificare în politica monetară

Banca Centrală Europeană (BCE) va organiza joi prima sa şedinţă de politică monetară din acest an, analiştii estimând că nu va fi adoptată nicio modificare dar cu toate acestea consiliul guvernatorilor va trage un semnal de alarmă asupra riscurilor în privinţa creşterii economice şi inflaţiei, informează AFP şi Reuters.

La ultima sa reuniune din luna decembrie, BCE a decis să reducă dobânda la depozite, de la minus 0,20% până la minus 0,30% şi a extins cu şase luni, până în luna martie 2017, programul de achiziţionare de active, amintesc sursele citate.

"Ne aşteptăm ca BCE să lase nemodificate dobânda la depozite şi programul de achiziţionare de active", a declarat economistul RBS, Andrew Cates.

"Noi măsuri de relaxare ar putea afecta credibilitatea BCE dacă ar veni la atât de puţin timp după pachetul de măsuri de luna trecută", a adăugat Cates.

În schimb, preşedintele BCE, Mario Draghi ar putea oferi joi noi detalii cu privire la planurile BCE de a achiziţiona obligaţiuni municipale, scoţând în evidenţă flexibilitatea programului de achiziţionare de active într-un moment în care unii investitori avertizează că acest program a ajuns la limită. În plus, la conferinţa de presă susţinută de Mario Draghi, începând cu ora 13.30, analiştii vor urmări cu atenţie comentariile sale cu privire la scăderea preţului petrolului şi situaţia din China, potrivit Reuters.

Cele mai recente prognoze de inflaţie şi creştere economică ale BCE aveau la bază un preţ al petrolului de 52,2 dolari în acest an. În prezent, însă, barilul de ţiţei Brent se tranzacţionează pentru aproximativ 28 de dolari şi chiar şi contractele futures cu livrare în 2022 sunt sub pragul de 50 de dolari, o dovadă a încrederii scăzute a investitorilor într-o revenire rapidă, relatează sursa citată.

Preţurile reduse la energie au un impact asupra altor bunuri şi servicii, astfel că inflaţia de bază este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE, ceea ce pune în pericol credibilitatea acestei ţinte. Odată ce companiile vor înceta să mai creadă în ţinta de inflaţie, ar putea limita creşterea salariilor, ceea ce la rândul său ar putea frâna economia şi ar creşte riscurile ca inflaţia scăzută să se transforme în deflaţie, transmite Reuters.