Scandalul interceptării telefoanelor unor lideri europeni de către serviciile secrete ale SUA a atins un nou prag, acela al sincerităţii mai puţin obişnuite pentru acest nivel. Amabilitatea protocolară pare să fie înlocuită cu cinismul de mare putere care se consideră datoare să supravegheze activitatea "fraţilor mai mici" şi intervine ori de câte ori are impresia că apar abateri de la linia subţire a democraţiei.
Chiar dacă nu a recunoscut interceptarea comunicaţiilor Angelei Merkel, directorul comunităţii serviciilor de informaţii din SUA (DNI), James Clapper, a spus tot ce trebuia spus atunci când a admis că preocuparea pentru cunoaşterea intenţiilor liderilor străini este un "principiu fundamental" pentru orice serviciu de informaţii: "Timp de 50 de ani de când lucrez în informaţii, a cunoaşte intenţiile liderilor este un principiu fundamental pentru ceea ce încercăm să colectăm şi să analizăm. A determina dacă ceea ce spun corespunde cu ceea ce se întâmplă. Este indispensabil pentru noi să ştim încotro merge ţara, care le este politica, cum are consecinţe asupra noastră într-o întreagă serie de domenii". James Clapper, care supervizează 16 agenţii de informaţii americane, a făcut aceste declaraţii în cadrul unei audieri în faţa comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor. Dezvăluirea spionajului de amploare realizat de NSA în Europa a declanşat un scandal diplomatic în capitalele europene, mai ales în Germania, unde dezvăluirile privind ascultarea telefonului mobil al cancelarului au şocat. James Clapper şi directorul NSA, generalul Keith Alexander, au afirmat de asemenea că şi statele "aliate" realizează sau au realizat activităţi de spionaj la adresa Statelor Unite şi a liderilor săi. Clapper a lăsat să se înţeleagă că membrii delegaţiei de europarlamentari aflaţi în vizită la Washington pentru a cere socoteală administraţiei americane privind activităţile de spionaj în Uniunea Europeană ar putea să nu cunoască acţiunile serviciilor de informaţii ale propriilor state: "Deseori oamenii politici, care au fost şi care vor veni, nu sunt familiari cu modul exact în care operaţiunile de informaţii sunt executate. Şi aş adăuga că nu există nicio altă ţară în lume unde să existe acelaşi grad de supervizare a serviciilor de informaţii ca a noastră". Germania este prima ţară care a şi reacţionat la declaraţiile directorului comunităţii serviciilor de informaţii din SUA. Şeful serviciului german de informaţii externe, Gerhard Schindler, a dezminţit, pentru săptămânalul Die Zeit, afirmaţiile omologului său american potrivit cărora Germania ar spiona Statele Unite pe teritoriul american.
La nivel diplomatic, discursul rămâne la nivelul standardelor clasice. Nicio ţară nu poate determina orientarea politică şi economică a unui alt stat, a precizat, la solicitarea Mediafax, Ambasada SUA, referindu-se la presiunile Rusiei în contextul posibilei parafări a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE, la summitul de la Vilnius: "Toate ţările au dreptul să-şi aleagă propria cale a integrării şi dezvoltării economice, conform interesului naţional. Nicio ţară nu are dreptul să determine orientarea politică şi economică a unei alte ţări sau să decidă ce alianţe sau acorduri comerciale poate încheia o altă ţară". Serviciul rus pentru Protecţia Consumatorilor (Rospotrebnadzor) a anunţat, la 10 septembrie, că importurile de vinuri din Republica Moldova au fost oprite din cauza "calităţii nesatisfăcătoare" a producţiei de alcool, potrivit agenţiei Itar-Tass. În replică, la 11 septembrie, miniştrii de Externe român şi polonez, Titus Corlăţean şi Rados³aw Sikorski, au cerut românilor şi europenilor să sprijine Republica Moldova prin cumpărarea de vin moldovenesc, după boicotul anunţat de Federaţia Rusă. La 25 septembrie, Comisia Europeană a anunţat că vrea să deschidă complet piaţa UE pentru vinurile din Republica Moldova. Decizia Rusiei survine în contextul apropiatului summit de la Vilnius, la sfârşitul lunii noiembrie, când Republica Moldova şi Ucraina ar putea semna acordurile de asociere la UE.