• Potrivit unor surse politice, Blejnar ar miza pe o relaxare a Justiţiei odată cu revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni
Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a părăsit sediul DIICOT Braşov, ieri, după cinci ore, timp în care a studiat materialul de urmărire penală în dosarul de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu prejudiciu la bugetul de stat de peste 21 de milioane de lei. La ieşire, Blejnar a spus că este încă în faza de lecturare a materialelor de urmărire penală şi că nu a ajuns încă la un pasaj din toate volumele care i-au fost puse la dispoziţie din care să reiasă faptul că ar fi încălcat legea cu ceva.
Domnia sa a spus: "Lucrurile acestea o să le vedeţi cu toţii pentru că dosarele vor deveni publice în scurt timp. Ştiu un singur lucru: nu am făcut nimic ilegal nu doar în perioada monitorizată, în toată perioada cât am desfăşurat activitate şi lucrul acesta va ieşi în evidenţă în cel mai scurt timp şi toată lumea se va convinge de acest lucru".
Potrivit unor surse politice, Blejnar, care ar fi trebuit să ajungă marţi la Braşov, ar miza pe o relaxare a Justiţiei în ceea ce îl priveşte odată cu revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.
În acest dosar au mai fost citaţi 17 învinuiţi şi opt persoane juridice care reprezintă tot atâtea firme. De la începutul acestei săptămâni şi alte persoane au fost prezente la DIICOT pentru a li se prezenta materialul de urmărire penală.
Codruţ Marta, fostul consilier al lui Sorin Blejnar, este cercetat în acest dosar. Procurorii vor să încheie activitatea de prezentare a materialului de urmărire penală până în 24 august, după care se va redacta rechizitoriul pentru toate persoanele implicate în acest dosar, după care va fi preluat de instanţa de judecată.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada martie - iulie 2010, mai mulţi oameni de afaceri şi angajaţi ai statului - Cecilian Morcov, Andrei Kelemen, Peter Sztufliak, Claudiu Monea, Dorel Ciobanu şi Salvatore Cuccina - au constituit un grup infracţional organizat, cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu combustibili.
Membrii grupării ar fi obţinut beneficii financiare considerabile prin sustragerea de la plata accizei aferente cantităţii de peste 5.000 de tone de motorină achiziţionată în regim suspensiv, combustibil comercializat pe piaţa internă. Mai exact, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, urmând a fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, combustibilul ar fi fost revândut prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali, pe teritoriul României.
DIICOT mai arată că activitatea infracţională a grupării ar fi fost sprijinită de către Alexandru Marta Codruţ şi Sorin Blejnar, precum şi de către Claudiu Monea şi Dorel Ciobanu, angajaţi din cadrul DJAOV Braşov, primul dintre ei fiind la un moment dat chiar director al instituţiei. În sarcina învinuiţilor Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin se reţine că au acordat sprijin grupului infracţional organizat în operaţiunile de obţinere a autorizaţiei de antrepozit fiscal şi au blocat orice control sau inspecţie fiscală la societăţile comerciale utilizate de către membrii grupării, care ar fi putut conduce la stabilirea situaţiei fiscale complete şi corecte a antrepozitarilor. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 22.000.000 lei, reprezentând TVA şi accize.
Procurorii l-au reţinut, în octombrie 2010, pe Claudiu Monea, la vremea respectivă şeful Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, acuzat că, împreună cu Dorel Ciobanu, şef Birou Supraveghere Produse Accizate, a sprijinit activitatea unei grupări specializată în evaziune fiscală cu combustibili, condusă de braşoveanul Cecilian Morcov, prejudiciul fiind de peste 11,7 milioane lei.
Vameşii au fost acuzaţi că "au sprijinit membrii grupului şi i-au consiliat cu privire la modul de depunere a situaţiilor privind mişcările de produse energetice şi/sau încasarea contravalorii accizei aferente livrărilor din antrepozitele fiscale către bugetul de stat, au certificat Documentele Administrative de Însoţire (DAI) şi au împiedicat orice control, deşi antrepozitele erau nou înfiinţate şi tranzacţionau cantităţi mari de produse energetice".