BNR: "Băncile au practicat comisioane excesive"

Băncile au practicat comisioane excesive şi dobânzi a căror stabilire nu putea fi înţeleasă de clienţi, arată Raportul asupra Stabilităţii Financiare întocmit de Banca Naţională a României (BNR).

Acesta subliniază: "Instituţiile de credit din România sunt supuse riscului de conduită, ca urmare a intereselor imperfect aliniate între manageri şi acţionari, respectiv ca urmare a unui control insuficient al riscului. Deficienţele în ceea ce priveşte gradul de pregătire a personalului implicat în activitatea de creditare a condus la o informare uneori incompletă a consumatorilor în ceea ce priveşte riscurile de bază asociate produselor de creditare.

Evoluţiile pronunţat adverse ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte mascate în perioada anterioară crizei financiare globale: practicarea unor rate ale dobânzii a căror stabilire nu putea fi înţeleasă de client, acordarea de credite pentru care capacitatea de rambursare era de importanţă secundară (pornind de la considerentul că fenomenul de neplată nu este de natură să genereze pierderi într-un mediu în care bunurile imobiliare utilizate drept garanţii pentru contractarea creditelor se aflau într-o continuă creştere a valorii de piaţă), practicarea de comisioane excesive, expunerea unor categorii vulnerabile la produse având o volatilitate ridicată a factorilor de risc".

Reprezentanţii Băncii Centrale subliniază că BNR nu poate interveni în deciziile băncilor referitoare la aspectele de mai sus şi că tot ceea ce poate face este să avertizeze asupra acestor elemente, "aşa cum o face în acest raport".

Raportul BNR subliniază că, în prezent, sunt aplicabile o serie de reglementări care tratează aspecte privind guvernanţa internă pentru abordarea riscului de conduită, recomandări privind evaluarea competenţei persoanelor din managementul băncii, principii pentru stabilirea unui indice de referinţă, recomandări privind politicile de remunerare.

Conduita necorespunzătoare din sectorul bancar este, de obicei, asociată cu nerespectarea voită sau intenţionată a legilor, a eticii sau a guvernanţei şi a controalelor interne şi se poate manifesta atât la nivel individual şi instituţional, dar şi la nivel sectorial, mai arată cercetarea, care atrage atenţia şi asupra practicilor din alte ţări: "Având în vedere exemple recente, putem identifica următoarele tipuri de conduită necorespunzătoare: vânzarea neconformă de produse financiare către clienţii de tip retail (de exemplu, vânzarea de instrumente de asigurare contra riscului de neplată în cazul băncilor din Marea Britanie), vânzarea către investitori profesionişti a unor produse financiare fără prezentarea tuturor factorilor de risc asociaţi instrumentelor (de exemplu, obligaţiunile având că activ de baza credite acordate unor debitori cu grad ridicat de risc, instrumente vândute de către băncile de investiţii americane), încălcarea normelor şi regulamentelor internaţionale (de exemplu, încălcarea restricţiilor comerciale impuse anumitor ţări), manipularea pieţelor financiare (de exemplu, manipularea ratelor de dobândă LIBOR şi a cursurilor de schimb utilizate pentru determinarea valorilor de referinţă de către anumite instituţii de credit din UE)".

Pentru prevenirea riscurilor de conduită necorespunzătoare, BNR recomandă adoptarea unei guvernanţe corporative şi a unor controale interne de gestionare a riscurilor în conformitate cu modelul de afaceri al băncii, dar şi la nivel de conducere executivă, "prin promovarea şi menţinerea unei culturi organizaţionale de gestionare a riscurilor şi adoptarea unei culturi etice puternice".

• BNR: "Riscul de credit aferent sectorului construcţii se menţine ridicat"

Riscul de credit aferent sectorului construcţii se menţine ridicat, rata creditelor neperformante în acest caz având o valoare de 39,3%, în iunie 2015 (în scădere de la 43,2%, în decembrie 2013), avertizează BNR. Companiile din sectorul imobiliar au consemnat o rată de neperformanţă de 15,6%, înregistrând o ajustare importantă faţă de sfârşitul anului 2013, de 5,7 puncte procentuale.

Banca Centrală avertizează că evoluţiile din sectorul construcţiilor şi din cel imobiliar merită în continuare atenţie, în contextul vulnerabilităţilor pe care acestea le-au demonstrat în perioada de criză. Companiile din cele două ramuri de activitate sunt caracterizate de valori ridicate ale gradului de îndatorare, cu niveluri semnificativ peste media pe economie, potrivit raportului citat, care menţionează că disciplina la plată a companiilor din cele două sectoare se menţine la un nivel redus, acestea fiind responsabile pentru circa 16% din volumul total al restanţelor generate de companiile nefinanciare în anul 2014, similar anului precedent. Aceste firme generează o proporţie importantă din incidentele majore de plăţi din economie.

Firmele din sectoarele imobiliar şi construcţii prezintă vulnerabilitate şi la nivelul structurii de finanţare, fiind expuse riscului privind modificările în percepţia investitorilor străini.

În prezent, expunerea băncilor româneşti pe active corelate cu piaţa imobiliară se menţine ridicată (74,2% din stocul de credite acordat companiilor nefinanciare în iunie 2015, în scădere cu 2,8 puncte procentuale faţă de decembrie 2013).

"Evoluţia riscului de credit aferent acestor expuneri indică faptul că un colateral de tip imobiliar nu garantează o capacitate mai bună a debitorului de onorare a serviciului datoriei. Rata creditelor neperformante aferentă portofoliului cu garanţii imobiliare a fost de 22,2% în iunie 2015, peste media la nivelul economiei (17,9%) şi semnificativ mai mare decât cea a împrumuturilor fără garanţii imobiliare (7,6%)".

În acest context, este necesară o monitorizare atentă a riscului valutar potenţial, în condiţiile în care mai mult de jumătate din expunerea pe active corelate cu piaţă imobiliară este în monedă străină, iar expunerile aferente pieţei imobiliare denominate în valută au o rată de neperformanţă superioară (23%, în iunie 2015) celor în moneda naţională (21%, la aceeaşi dată).

Expunerea băncilor asupra segmentului rezidenţial este semnificativă. Creditele garantate cu ipoteci acordate populaţiei însumează 70,2 miliarde lei (din care 54 miliarde lei sunt denominate în valută) şi reprezintă 67% din totalul creditelor bancare pentru populaţie (iunie 2015), în creştere cu 3,5 puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2013.

Reprezentanţii BNR ne-au specificat că, în perioada de criză, chiar şi cele mai bune garanţii imobiliare au suferit scăderi masive ale valorii.

• BNR: "Trebuie menţinut un nivel superior de prudenţă pentru creditarea în valută"

O tendinţă care se manifestă în direcţia creditării sustenabile a economiei este acordarea de finanţare preponderent în moneda naţională, potrivit raportului BNR. Acesta arată că ponderea creditelor noi denominate în euro în total credite noi acordate companiilor şi populaţiei s-a diminuat până la 24,5% în anul 2014 şi până la 20,5% în primele şase luni din acest an.

În cazul populaţiei, finanţarea nouă în euro a devenit nesemnificativă, timp în care ponderea creditelor în valută acordate companiilor şi populaţiei s-a ajustat semnificativ, situându-se la nivelul de 52,8 la sută. Finanţarea sectorului privat în moneda naţională a fost susţinută în primul rând prin reducerea costului creditului în lei până la valori comparabile cu costul finanţării în euro, ca urmare a diminuărilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară cu 2,25 puncte procentuale în perioada decembrie 2013-iunie 2015, aceasta ajungând la 1,75 la sută. În acelaşi sens au contribuit şi reglementările BNR implementate anterior în vederea protejării debitorilor neacoperiţi la riscul valutar, precum şi prevederile programului guvernamental "Prima Casă".

Stocul de credite în valută din portofoliul băncilor, deşi în scădere, rămâne majoritar, iar acestea continuă să fie cele mai riscante, atât în cazul finanţării companiilor, cât şi a populaţiei.

Aceste evoluţii susţin menţinerea unui nivel de prudenţă superior şi pentru viitor în ceea ce priveşte creditarea în valută, atrage atenţia Banca Centrală.

La nivel agregat, îndatorarea populaţiei este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la bănci şi 5 miliarde lei la IFN - iunie 2015). În prezent, 4,3 milioane de persoane deţin credite la aceste instituţii financiare (din care 1,4 milioane persoane au carduri de credit), reprezentând 47% din populaţia activă. În medie, un debitor are 1,6 credite la bănci şi IFN, iar 20% din debitorii băncilor au credite la cel puţin două bănci (iunie 2015).

• BNR: "Activitatea de reeşalonare a creditelor nu a avut un rol important în îmbunătăţirea calităţii activelor bancare"

Categoria debitorilor cu venituri inferioare salariului minim pe economie prezintă cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, potrivit BNR. Instituţia subliniază că circa 40% din salariaţii cu credite la bănci provin din acest segment al populaţiei, deşi concentrează mai puţin de o treime din expunere (29% din creditele bancare ale salariaţilor). Aceste aspecte, coroborate cu faptul că debitorii respectivi au cel mai mare risc de nerambursare, cresc fragilitatea financiară şi sensibilitatea la şocuri de rată a dobânzii, de curs de schimb sau de venit. Această sensibilitate s-a confirmat în perioada 2008-2015, gradul de îndatorare a debitorilor cu un venit inferior salariului minim pe economie crescând faţă de anul 2008, ca urmare a scăderii veniturilor debitorilor încadraţi anterior în clase de venit superioare şi creşterii sumelor de plată, dar şi ca urmare a unei creditări noi cu un grad superior de îndatorare.

Rată creditelor neperformante a scăzut cu aproape 3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2013-iunie 2015, conform datelor BNR. Banca Centrală arată că reducerea volumului creditelor neperformante s-a datorat atât procesului de curăţare a bilanţurilor de către instituţiile de credit, cât şi diminuării ratei de deteriorare a calităţii portofoliului. Băncile au apelat în egală măsură la vânzarea portofoliilor neperformante şi la operaţiuni de trecere a acestora în afara bilanţului. În perioada analizată, băncile au trecut în afara bilanţului credite acordate populaţiei în valoare de circa 1,6 miliarde lei şi au vândut credite neperformante în sumă de 1,53 miliarde lei, în timp ce volumul creditelor nou-intrate în starea de neperformanţă s-a redus cu 25%.

"În lipsa operaţiunilor de curăţare a bilanţurilor, rata creditelor neperformante în cazul populaţiei ar fi fost de circa 9%, comparativ cu 7,5% în iunie 2015", subliniază raportul BNR, adăugând că măsurile de scoatere în afara bilanţului de către instituţiile de credit s-au concentrat asupra creditelor de consum fără garanţii ipotecare (circa 68% dintre acestea) şi asupra celor în valută (69% din total, în iunie 2015). Spre deosebire de acestea, operaţiunile de vânzare a portofoliilor de credit au vizat, în general, credite garantate cu ipoteci (circa 70%) şi, implicit, credite în valută (circa 90%) şi cu întârzieri de peste 90 de zile (peste 95%)".

Activitatea de reeşalonare a creditelor nu a avut un rol important în îmbunătăţirea calităţii activelor bancare, atrage atenţia BNR. Ponderea creditelor restructurate pentru debitorii care întâmpină dificultăţi financiare a fost de circa 7,6% din portofoliul de credite, iar 38% dintre acestea erau credite neperformante (iunie 2015, similar lunii decembrie 2013). Cu toate acestea, creditele de consum negarantate cu ipoteci înregistrează cea mai ridicată proporţie a creditelor reeşalonate şi neperformante.

"Pentru viitor, continuarea procesului de curăţare a bilanţurilor trebuie să fie dublată de îmbunătăţirea procesului de selecţie a debitorilor şi de adaptarea mai bună a produselor şi serviciilor oferite la nevoile acestora", potrivit raportului BNR. Acesta subliniază că stocul de datorie financiară a companiilor şi a populaţiei faţă de instituţii financiare (bănci şi IFN, rezidenţe sau din străinătate, inclusiv creditele scoase în afară bilanţului de către bănci) a crescut uşor, în perioada decembrie 2013-iunie 2015, până la un sold de 71,7 miliarde euro.