BNR: "Problemele dintre bănci şi clienţi trebuie soluţionate de un mecanism independent"

Banca Naţională a României (BNR) va supune dezbaterii, în cadrul unui grup de lucru, constituirea unui mecanism independent care să se ocupe cu soluţionarea neînţelegerilor apărute între bănci şi consumatori, înainte ca acestea să ajungă în Instanţă, după cum a anunţat, ieri, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR.

Domnia sa a menţionat că protecţia consumatorului de servicii financiare este o necesitate în ţara noastră, adăugând că sunt întrebări la care va trebui ca BNR să dea un răspuns în această primăvară şi după aceea să facă propuneri în acest sens. "Aşteptăm un cadru legal din partea Parlamentului", a conchis domnul Olteanu, subliniind că şi medierea sau arbitrajul ar putea fi o soluţie alternativă de rezolvare a litigiilor dintre cele două părţi.

Oficialul BNR a menţionat: "Va trebui să alegem o cale. O instituţie cu competenţe pe toate domeniile. Sau constatăm şi în această situaţie existenţa unei specificităţi a industriei financiare şi a serviciilor financiare şi necesitatea separării domeniului pieţelor financiare, care este mai larg decât al serviciilor bancare? Separăm aceste pieţe financiare de zona economiei reale? (...) Sunt întrebări la care trebuie, probabil în această primăvară, să dăm un răspuns şi să facem propuneri de legiferare".

În opinia domniei sale, asigurarea unui echilibru între consumator şi operatorul economic este importantă inclusiv din perspectiva asigurării stabilităţii financiare, dar şi din punctul de vedere al stabilizării şi încurajării creditului: "Cel puţin din aceste două puncte de vedere, interesul BNR în instituirea mecanismului este evident".

Afirmaţiile lui Bogdan Olteanu vin în contextul în care autorităţile lucrează la implementarea Directivei 11/2013, care subliniază, printre altele, că soluţiile propuse pentru rezolvarea conflictelor dintre cele două părţi trebuie să presupună costuri zero pentru consumator, să fie rapide şi eficiente.

În acest context, Alexandru Păunescu, director în BNR, a subliniat că trebuie stabilit de unde vor proveni fondurile din care va fi finanţată respectiva entitate.

În ţara noastră, pentru soluţionarea unor probleme, consumatorul se adresează ANPC, ASF, mediatorilor, arbitrilor şi/sau instanţelor judecătoreşti.

Potrivit domnului Păunescu, entităţile de genul mediatorilor presupun adoptarea unor soluţii pe cale amiabilă, imparţiale, confidenţiale, cu acceptul autorităţilor, dar nu garantează niciun rezultat, cursurile pe care mediatorii le fac nefiind suficiente pentru ca aceştia să se specializeze în domeniul bancar.

Arbitrajul este alternativa cu caracter privat, dar care presupune costuri semnificative, a mai spus Alexandru Păunescu, apreciind că instanţele sunt cel mai des acceptate pentru soluţionarea disputelor, dar că această procedură durează şi costă foarte mult.

Varianta unui organism specializat independent este destul de conturată şi plauzibilă, având ca scop detensionarea consumatorului, a mai precizat domnia sa, invitându-i să facă parte din grupul de lucru atât pe reprezentanţii Ministerului Justiţiei, cât şi pe specialiştii din domeniul arbitrajului, dar nu numai.

Şi Brânduşa Ştefănescu, vicepreşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, este de părere că mediatorii nu sunt specializaţi în dreptul bancar şi subliniază că aceştia percep onorariu, ceea ce contravine Directivei europene. Nici judecătorii nu sunt specializaţi în drept bancar, susţine doamna Ştefănescu, adăugând că "nu se face nicăieri această specializare, iar dreptul bancar este foarte stufos şi greu de stăpânit".

În opinia domniei sale, forma cea mai potrivită ar fi arbitrajul specializat, putând să fie instituit un Centru de conciliere şi arbitraj, în acest sens.

Întrebarea pe care o adresează, însă, Brânduşa Ştefănescu este pe lângă cine ar putea fi înfiinţat un astfel de centru, care nu poate rezista fără finanţare.

Incertitudinea este mult mai mare, din punctul de vedere al lui Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, care spune: "România are de răspuns la întrebarea «Putem construi o entitate care să fie imparţială?». Este rezistentă o astfel de soluţie la noi? Cum rezolvăm aspectul de neîncredere, pentru că avem clienţi care nu mai sunt dispuşi să-şi achite ratele la bancă?".

• Mierlea, InfoCons: "Nu am dori să se ajungă la vitrine de bănci sparte şi la ieşitul oamenilor în stradă"

În urmă cu câteva zile, la sediul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (InfoCons), a fost adusă o reclamaţie de către "un om cu un pistol", a subliniat Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei, care a menţionat: "Am înfiinţat Centrul Naţional de Consiliere şi Informare acum doi ani şi nouă zile şi ne aşteptam ca astăzi să avem cazuri rezolvate, nu să ne aflăm aici, în această situaţie. De când a fost înfiinţat Centrul, am înregistrat lunar peste 150 de sesizări de la consumatori, care se simt neascultaţi. (...). Acum câteva zile, ultima reclamaţie a fost adusă de un om cu un pistol. Nu am dori să se ajungă la vitrine de bănci sparte şi la ieşitul oamenilor în stradă".

Domnia sa subliniază că dacă operatorii nu conştientizează importanţa dialogului cu clienţii se va ajunge la o problemă sistemică.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF), crede că este nevoie de specialişti care să soluţioneze problemele dintre bănci şi clienţi înainte de Instanţă, "dar de specialişti independenţi".

Finanţarea ar trebui să vină din partea industriei bancare sau de la băncile reclamate, pentru că acestea din urmă au provocat neînţelegerile, spune domnia sa.

"Ne dorim ca relaţia client-bancă să se reîntoarcă dinspre Tribunal la ghişeu", a spus Alin Iacob.

Domnia sa subliniază că băncile care au acordat finanţări în franci elveţieni (CHF) să răspundă solicitării venite din partea consumatorilor pentru negocierile colective, care se află în derulare în aceste zile.

Primele astfel de negocieri au avut loc vineri, între consumatori şi reprezentanţii Raiffeisen Bank, potrivit informaţiilor publicate pe Grupul clienţilor cu credite în CHF.

AURS, care conduce discuţiile, informează că detalii complete despre aceste negocieri vor fi făcute publice peste câteva zile.

"Rămânem extrem de concentraţi în ceea ce priveşte reprezentarea corespunzătoare a intereselor tuturor celor care ne-au mandatat cu responsabilitatea de a-i reprezenta în relaţia cu băncile care i-au creditat într-o monedă pe care nu au dorit-o şi despre riscurile căreia nu li s-a menţionat nimic la momentul acordării creditului. Suntem dispuşi să negociem cu băncile inclusiv soluţii individuale în beneficiul fiecăruia dintre cei pe care îi reprezentăm".

• Simona Opriş, CPBR: "Există o lipsă reciprocă de încredere între bănci şi clienţi"

Simona Opriş, reprezentantul Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), subliniază că, în prezent, există o lipsă reciprocă de încredere între părţi.

Printre altele, domnia sa a precizat că există atât litigii între bănci şi consumatori, cât şi conflicte între ANPC şi BNR, o lipsă de încredere între cele două părţi, acţiuni speculative (din partea indivizilor) versus acţiuni abuzive (din partea băncilor), costuri directe pentru ambele părţi, condiţii de finanţare mai grele, frânarea consumului etc.

"Există o lipsă de experienţă în gestionarea situaţiei", apreciază domnia sa, pe fondul unei "educaţii financiare scăzute", a crizei care "nu putea fi estimată" şi a lipsei de creditare.

"În contextul impredictibilităţii şi a publicităţii negative, avem nevoie de redobândirea încrederii între părţi", a conchis doamna Opriş.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a ţinut să sublinieze că, în România, băncile sunt reprezentate de "grupări foarte serioase".

În acelaşi timp, domnia sa arată că trebuie rezolvate cele peste 100 de sesizări lunare de care a vorbit domnul Mierlea, dar că băncile trebuie să aibă grijă şi de celelalte câteva milioane de consumatori bancari.

"Trebuie ascultate părerile subiective ale celor două părţi şi cineva imparţial să decidă cine are dreptate", a menţionat domnul Dănescu, apreciind că circa 50% dintre români sunt nebancarizaţi.