• Consiliul Concurenţei va propune BNR să faciliteze refinanţarea creditelor în lei
Nivelul plafonării dobânzilor este discutabil, conform domnului Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care susţine că, dacă la instituţiile financiare nebancare (IFN-uri) s-ar justifica o plafonare, în cazul băncilor trebuie făcută o diferenţiere.
Prezent la o dezbatere pe tema propunerii legislative privind plafonarea dobânzilor bancare, domnia sa a afirmat: "Dacă ne ducem pe ideea plafonării dobânzilor la credite bancare, are sens să facem o diferenţiere între tipurile de credite. Una este un împrumut pe termen scurt, alta este un credit ipotecar pe termen lung. Nu cred că acelaşi plafon care trebuie aplicat IFN-urilor trebuie aplicat şi la dobânzile bancare".
Domnul Chiriţoiu a menţionat că există situaţii în care clienţii sunt vulnerabili, cu o educaţie financiară mai scăzută, iar atunci se justifică să existe o protecţie a lor.
Potrivit oficialului Consiliului Concurenţei, nici departajarea dintre bănci şi IFN-uri nu trebuie făcută prea dur, întrucât acestea din urmă se adresează unui segment al populaţiei la care băncile nu au acces uşor.
Domnia sa a adus în atenţie faptul că "evoluţiile economice vor împinge spre o creştere a dobânzilor". Bogdan Chiriţoiu a afirmat: "Ne place, nu ne place, există riscul unei crize. Am trecut de epoca inflaţiei mici şi a dobânzilor mici, iar evoluţiile economice vor împinge spre o creştere a dobânzilor, chiar dacă aceste lucruri s-au calmat în piaţă după criză şi a scăzut numărul celor care au dificultăţi să plătească. Există cel puţin un risc ca lucrurile să se agraveze în perioada următoare. Deci, trebuie să ne preocupe cum facem ca lucrurile să meargă bine pentru cetăţeni şi pentru stabilitatea sectorului".
Oficialul Consiliului Concurenţei anticipează că va spori competiţia între bănci prin intrarea firmelor de telecomunicaţii pe piaţa de profil.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai declarat că instituţia pe care o conduce îi va propune Băncii Naţionale a României (BNR) să faciliteze refinanţarea creditelor în lei.
Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Vrem să facilităm refinanţarea creditelor. BNR oricum a făcut paşi în ultimii ani, spunând că, dacă te muţi dintr-o monedă străină în lei, condiţiile sunt analizate mai permisiv, deci deja BNR, încercând să mute debitorii de la creditele în valută la cele în lei, a creat o cale mai uşoară la refinanţări din monedă străină în lei.
Aş vrea să mergem pe aceeaşi logică şi să facilităm şi restructurări de credite în lei, adică dacă mă mut de la o bancă la alta, la o dobândă mai bună, să nu mai existe riscul ca banca să spună că reglementările nu îmi permit, pentru că activele mele au scăzut sau nu mai respect normele de venit şi aşa mai departe.
Deci, aş vrea să aplicăm logica ce se aplică acum la conversia creditelor din monede străine în lei, să o aplicăm şi la restructurările de credite în lei. Este un lucru pe care vrem să-l discutăm cu BNR".
• Daniel Zamfir, PNL: "IFN-urile au ajuns să dea credite la tarabe"
Instituţiile financiare nebancare (IFN) au ajuns să dea credite la tarabele din pieţe, iar ţinta lor sunt clienţii vulnerabili, care nu pot rambursa la termen împrumutul şi care plătesc, ulterior, o dobândă foarte mare, a declarat, ieri, senatorul PNL Daniel Zamfir, în dezbaterea mai sus menţionată.
Domnia sa a afirmat: "Sunt IFN-uri care astăzi, în România, dau credite la tarabă. Există tarabe în pieţele din Bucureşti, unde se acordă credite pe loc, fără adeverinţă de venit, doar cu buletinul. Cum să mă gândesc că pot da un credit aşa şi cum să mă gândesc că pot să dau un credit cu dobândă zero dacă îl restitui la termen? Ce arată asta? Arată că ţinta acestor IFN-uri nu sunt oameni care pot plăti, pentru că de acolo nu câştigă nimic, ci clienţii vulnerabili".
Daniel Zamfir este iniţiatoriul propunerii legislative de plafonare a dobânzilor şi menţionează că plafonarea nu este o invenţie a sa şi a colegilor parlamentari care au semnat proiectului de lege, ea există în majoritatea ţărilor din UE şi în toate statele din SUA. "Cred că plafonarea dobânzilor este un mecansim care îşi găseşte locul şi în piaţa financiară din România", a subliniat domnia sa, atrăgând atenţia că "rezultatul pieţei libere" în domeniu este următorul: "250.000 de procese pe care consumatorii le au cu băncile, 1,1 milioane de familii în procedură de executare silită, un milion de clienţi faliţi şi 670.000 de familii care întâmpină dificultăţi în achitarea ratelor".
Totodată, domnia sa a afirmat: "Băncile lucrează cu banii deponenţilor, trebuie să aibă mare grijă de aceşti bani. Băncile acordă la depozitele populaţiei o dobândă medie de 0,5% (la euro) şi îi plasează pe piaţă la 7,39%. Ecartul de la 0,5% la 7,39% e de vreo 4.000 de ori".
Potrivit senatorului PNL, costurile cu creditele sunt duble, uneori triple faţă de media europeană şi, în aceaşi timp, profiturile băncilor sunt duble, triple faţă de media europeană. "Nu trebuie să fii doctor în economie ca să vezi că acest cost pe care îl plăteşte cetăţeanul român se duce direct în profitul băncilor", a precizat Daniel Zamfir.
În februarie, Senatul a adoptat propunerea legislativă de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, stabilind ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR. În ceea ce priveşte dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum, aceasta este prevăzută să nu depăşească 18%.
Senatul este primă Cameră sesizată cu acest proiect, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.
Bogdan Pandelică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC): "Propunerea de plafonare a dobânzilor a venit după multe derapaje în domeniu, în ultimii ani. Dar, plafonarea trebuie să ţină cont de realitatea economică. Aşadar, ea vine în sprijinul consumatorului doar dacă este ancorată în realitatea economică. Există o necesitate de creditare pe termen scurt pentru toţi consumatorii, iar dacă plafonarea nu vine cu o sustenabilitate economică reală, riscă să facă loc cămătarilor, cei care după 1990 «atacau» categoria vulnerabilă a consumatorilor".
1. fără titlu
(mesaj trimis de Boris în data de 09.05.2018, 01:21)
Dar tu de unde ai luat credit Zamfire?!! Alooo! De la un offshore in care e implicat borfasul Pesash. Halal om cinstit esti tu ma?! Nu ti-e rusine obrazului?!
2. Asta mi-a plăcut :)
(mesaj trimis de Florin în data de 09.05.2018, 12:14)
De aici se întelege pe dos: ca băncile plâng după clienţii la care NU au acces :-)
"se adresează unui segment al populaţiei la care băncile nu au acces uşor. "
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2018, 12:47)
Vrajeala ca nu au acces.
Nu se baga la cei cu venituri mici ca nu au de unde suge cascaval.....
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2018, 14:16)
Corect
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2018, 14:15)
Bogdan spune varianta băncilor.
Imm-urile vor să bage oamenii în incapacitate de plată.
4. Unde e putere trebuie si responsabilitate
(mesaj trimis de florin în data de 09.05.2018, 20:41)
Odata cu Puterea trebuie impusa si Responsabilitatea: adica daca Tu Banca ai dreptul si puterea, pt ca toti sunt obligati sa faca afaceri si sa transfere sume prin intermediul unei banci si doar tu banca ai dreptul sa dai credite (cu bani tipariti) atunci sa ai si responsabilitatea acestora. Adica sa te uiti cui acorzi, cat, si sa nu te gandesti ca daca omul e mai vulnerabil atunci daca ii ceri o dobanda mai mare ii va fi mai usor) .Ba din contra sansele sa nu mai poata plati sunt mai mari. Mai mult asumati-va raspunderea, desi ar trebui sa ve fie impusa, ca in cazul unei crize samd (in general provocate tot de banci) sa nu incarcati spatele clientului cu diferente curs, diferente dobanzi doar pt faptul ca intre voi bancile va imprumutati mai scump. Asumati-va pierderea, pt ca nu clientul ala amarat care si-a luat si el un credit sa-si ia un cotet de casa a provocat criza.