BOGDAN OLTEANU: "Creşterea economică din primul trimestru, insuficientă ca România să adopte euro în 2019"

Ritmul de creştere economică pe care ţara noastră l-a înregistrat în primul trimestru al acestui an, de 3,8%, nu este suficient pentru realizarea procesului de convergenţă cu ţările din zona euro, necesar pentru adoptarea monedei unice europene în anul 2019, însă reprezintă un pas în direcţia potrivită, a declarat, ieri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu.

"Cifrele anunţate astăzi (n. r. ieri) cu privire la creşterea economică din primul trimestru pentru ţările UE şi pentru România arată că primele trei ţări din punct de vedere al creşterii au fost România, Ungaria şi Polonia, ţări din Europa de Răsărit. Sigur că trei virgulă ceva la sută nu ne face să prindem din urmă celelalte ţări UE sau să adoptăm euro în 2019. Ţări ca România trebuie să crească mai mult, dar este un bun pas înainte", a precizat domnia sa, adăugând că toate ţările din Europa Centrală şi de Est, cu excepţia Poloniei, au simţit criza drept "o pauză" în procesul de reducere a decalajelor faţă de economiile din zona euro.

"Recuperarea economică este cea mai importantă ţintă a guvernelor din regiune. În 2007 - 2008, lucrurile arătau bine, dar lucrurile s-au oprit. În majoritatea cazurilor, procesul s-a reluat şi multe ţări din regiune cresc mai repede decât vechile ţări UE şi decât o făceau în trecut", afirmă Bogdan Olteanu

În opinia viceguvernatorului BNR, ţara noastră trebuie să admită faptul că se află "la limita de răsărit a ţinutului stabilităţii, dar de partea cea bună a frontierei". Una dintre consecinţele acestui fapt, care nu a fost anticipată de economişti, dar a fost simţită de oamenii de afaceri, este criza din Ucraina, care a adus bani unor ţări aflate "de partea bună a graniţei", a subliniat Bogdan Olteanu.

În ceea ce priveşte creditarea din ţara noastră, oficialul Băncii Centrale a precizat că se vede o creştere uşoară, după ani de stagnare, pe fondul regulilor mai stricte de creditare cauzate de costurile de reglementare mai mari, de barierele de reglementare, precum şi de procesul de dezintermediere.

"De asemenea, sunt semne de viaţă şi pe Bursă, dar încă 90% din finanţarea din România se realizează prin canalul bancar", a adăugat domnia sa.

Economia reală vede şi ea o consolidare a cererii locale, care creşte chiar dacă nu a ajuns la potenţialul pe care ţara noastră îl are, potrivit lui Bogdan Olteanu.

La începutul acestei săptămâni, Dan Bucşa, economist în cadrul biroului de la Londra al UniCredit, a afirmat că ţara noastră ar trebui să înregistreze o creştere de cel puţin 5,5%, până în anul 2025, pentru a ajunge la un PIB/locuitor care să reprezinte 75-80% din media zonei euro.