BROKERII: "SIF-urile nu se mai află de multă vreme pe radarul investitorilor"

Societăţile de investiţii financiare (SIF-uri) nu mai suscită de ceva timp interesul investitorilor, fapt oglindit de lichiditatea redusă a acestor emitenţi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), susţin brokerii activi în piaţa noastră de capital, care au adus din nou în discuţie eliminarea pragului de deţinere de 5% drept soluţie pentru dinamizarea evoluţiei acestor emitenţi la BVB.

Sunt afirmaţii care vin în condiţiile în care, de la începutul anului şi până în prezent, indicele financiar BET-FI a urcat cu doar 2,82%, creştere de peste două ori mai redusă decât cea a indicelui principal BET, de 6,24%, care a beneficiat de o apreciere accelerată de la începutul lunii trecute, în condiţiile în care, în februarie, companiile s-au prezentat în faţa investitorilor cu rezultatele financiare preliminare pentru anul 2018 şi, în unele cazuri, cu propuneri privind distribuţia de dividende.

Este un parcus care, întrucâtva, s-a derulat şi anul trecut, când indicele financiar afişa, pentru perioada 29 decembrie 2017 - 8 martie 2018, o creştere de 5,15%, sub cea a indicelui BET, al cărui avans era de 9,26%.

În acest context, Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul casei de brokeraj Estinvest, ne-a transmis: "BET-FI este un indice sectorial din care se distinge de departe Fondul Proprietatea (FP), atât din punctul de vedere al lichidităţii cât şi al performanţei cotaţiei. Indicele a avut (n.r. în acest an) o evoluţie în ton cu cea obişnuită în ultimul timp şi care este dată, îndeosebi, de cele cinci SIF-uri care, din păcate, nu se mai află de o bună bucată de vreme în graţiile investitorilor, ceea ce se reflectă în lichiditatea scăzută a acestora. Spre deosebire, indicele BET cuprinde emitenţi mult mai vizibili, cu o lichiditate superioară şi care, în plus, oferă dividende cu randamente mult mai atractive pentru investitori, decât cele obişnuite în cazul SIF-urilor. În aceste condiţii, nu este de mirare că indicele financiar a avut o performanţă mai slabă decât cea înregistrată de BET, care este indicele reprezentativ al BVB".

Până în acest moment, dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare, doar SIF Transilvania (SIF3) a înaintat către acţionari o propunere pentru divdend, de 0,0121 lei/titlu care, raportat la preţul acţiunii SIF3 din data de 8 martie, de 0,25 lei, oferă un randament de 4,84%, cu mult sub cel al unora dintre cei mai lichizi emitenţi din BET, cum ar fi Banca Transilvania (TLV) sau BRD - Groupe Societe Generale (BRD), ce au înaintat către acţionari dividende cu randamente de 8,3%, respectiv 13%. În plus, cinci companii din cadrul indicelui principal au drept acţionar majoritar Statul Român astfel încât, foarte probabil, şi în acest an vor distribui sub formă de dividend cel puţin 90% din profitul realizat în 2018. Marcel Murgoci a adăugat: "Din punctul meu de vedere, evoluţia viitoare a SIF-urilor va depinde, în primul rând, de dividendele ce urmează să fie propuse sau aprobate şi, apoi, de evoluţia generală a pieţei. În rest, comportamentul acţiunilor societăţilor de investiţii financiare mai poate fi influenţat de o eventuală eliminare a pragului de deţinere, ceea ce va avea un impact strict asupra indicelui financiar."

Opinia directorului de la Estinvest vine în condiţiile în care, în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA), în prevederile căruia se găseşte, printre altele, şi eliminarea limitei de deţinere de 5% la SIF-uri.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Este suficient să ne uităm la discount-urile de tranzacţionare dintre VUAN şi preţ, ca să ne dăm seama care este percepţia pieţei despre SIF-uri"

La rândul său, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul casei de brokeraj Goldring, ne-a declarat: "SIF-urile se confruntă cu o lichiditate redusă şi au ieşit de mai mult timp din vizorul pieţei. Poate doar cu excepţia SIF Moldova (SIF2), care este ceva mai activă în piaţă şi, în ultimul timp, SIF Oltenia (SIF5), care de când a vândut pachetul deţinut la Banca Comercială Română (BCR) a început să facă achiziţii, nu-mi place nici managementul societăţilor de investiţii financiare. În plus, acordă dividende cu randamente mult mai reduse decât unele companii importante de la BVB, sau nu acordă deloc, cum este cazul SIF Banat-Crişana, care nu a mai răsplătit investitorii cu dividende de câţiva ani. Şi rezultatele financiare raportate pentru 2018 sunt , în general, mai slabe decât cele din anul anterior. Este suficient să ne uităm la discount-urile dintre VUAN şi preţul la care se tranzacţionează SIF-urile, ca să ne dăm seama care este percepţia pieţei despre aceste societăţi".

În prezent, discount-urile dintre Valorea Unitară a Activului Net (VUAN) de la data de 31 ianuarie 2019 şi ultima cotaţie a săptămânii trecute pentru SIF-uri se situează între 27,65% în cazul SIF Moldova şi 59,36% pentru SIF Muntenia (SIF4), în timp ce FP afişează un discount de 35,36%, mai mare decât obiectivul avut de administratorul FP, Franklin Templeton, de 15% (Vezi tabel).

Dragoş Mesaroş a adăugat: "Repet ce am spus şi mai demult. Dacă s-ar elimina pragul de deţinere de 5%, iar în acţionariat ar intra fonduri de investiţii din străinătate şi fonduri de pensii Pilon II, care să acapareze 20% - 30% dintr-un SIF, atunci, prin forţa lor de decizie, ar putea schimba situaţia. Pentru viitor îmi este aproape imposibil să estimez care va fi parcusul bursei în general, cu atât mai puţin al SIF-urilor. Nu avem buget şi în continuare nu ştim ce se va întâmpla cu Ordonanţa 114. Toată economia este în standby (n.r. aşteptare). În plus, nici din extern nu vin veşti bune. În China exporturile au scăzut puternic, economia Germaniei se contractă, Italia a intrat în recesiune, etc. În aceste condiţii, nu ştiu de unde poate să vină creşterea PIB-ului României de 5,5% în acest an, cât a fost anunţată de guvernanţi. Neclaritate generală, aceasta este situaţia cu care ne confruntăm".

• SIF Transilvania - cel mai mare randament din indicele financiar, de la începutul anului

Cu o creştere a cotaţiei de 16,28%, titlurile SIF Transilvania au avut cea mai mai bună evoluţie din cadrul indicelui BET-FI, de la începutul anului şi până în prezent, în condiţiile în care, pe lângă propunerea de dividend, societatea intenţionează să deruleze un program de răscumpărare de acţiuni atipic, care include şi cedarea pachetului deţinut de SIF3 la Comcm Constanţa (CMCM), operaţiune ce a trezit suspiciuni în piaţă că ar avea drept scop ieşirea din acţionariat a lui Constantin Frăţilă, în condiţiile în care acesta se află de mai mulţi ani în conflict cu Mihai Fercală, directorul general al societăţii de investiţii financiare cu sediul în Braşov.

La polul opus se află acţiunile SIF5, ce au scăzut cu 1,92%, de la începutul anului, în timp ce titlurile FP afişează un randament de numai 0,23%, în condiţiile în care, după prima lună din 2019, preţul acţiunilor avea un declin de 8,83%, recuperat ulterior şi pe fondul anunţului privind distribuirea unui dividend de 0,0903 lei/acţiune care, raportat la ultima cotaţie a FP, de 0,885 lei, oferă un randament brut de 10,2%.

• Potenţial ascendent redus pe termen scurt pentru BET-FI, din punct de vedere tehnic

Privit din perspectivă tehnică BET-FI are, cel puţin pe termen scurt, un potenţial ascendent limitat, cotaţia coşului de acţiuni găsindu-se în prezent

într-un punct în care există o probabilitate mai mare de stagnare sau chiar de declin.

Practic, în săptămâna tocmai încheiată, BET-FI s-a oprit la zona de Rezistenţă situată între 35.500 - 35.700 de puncte, dezvoltată la confluenţa dintre maximul atins la începutul lunii ianuarie a acestui an şi retragerea Fibonacci de 50%, trasată de la maximul lunii august 2018 şi Suportul construit de BET-FI începând cu finalul lui decembrie 2018 şi pe toată perioda lunii ianuarie a anului curent (Vezi grafic).

Este un punct important în condiţiile în care, în ultimele două şedinţe bursiere, indicele a format două lumânări japoneze ce au corpul mic (doji), ceea ce reflectă indecizia participanţilor la piaţă. Mai mult decât atât, histograma MACD (media mobilă de convergenţă/divergenţă) este pe cale să dezvolte o divergenţă negativă în raport cu BET-FI (situaţie în care indicele face o serie de maxime în creştere în timp ce histograma MACD dezvoltă o serie de maxime în scădere, ilustrând slăbiciunea impulsului ascendent), ceea ce indică că, cel puţin pe termen scurt, există o probabilitate mai ridicată ca indicele să stagneze sau chiar să coboare, primul obiectiv al cotaţiei coşului de acţiuni în acest caz situându-se în zona 34.700 - 34.580 de puncte.

În scenariul mai puţin probabil în care divergenţa nu este confirmată, prima ţintă pentru BET-FI se situează în zona 36.420 - 36.500 de puncte, dată de confluenţa dintre retragerea Fibonacci de 61,8% şi media mobilă simplă de 200 de zile.