Bucureştiul vrea să transforme infrastructura de transport pe baza unei strategii de tip "smart city"

Capitala Românei, unul dintre oraşele europene cu cea mai mare rată de creştere a PIB-ului, îşi va putea depăşi lipsurile şi va susţine creşterea în viitor prin transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creştere economică sustenabilă, conform concluziilor unui studiu de specialitate, citat de Agerpres.

Bucureştiul a fost, în ultimii ani, unul dintre oraşele europene cu cea mai mare rată de creştere a PIB-ului, reflectând mixul favorabil de sectoare industriale, impunându-se, în special, în domeniul serviciilor profesionale şi IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial important în creşterea numărului de locuri de muncă.

Conform Oxford Economics, citat în studiul realizat de EY, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creştere a PIB-ului şi a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.

Creşterea economică este aşteptată să rămână mare şi în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureştiul se va clasa înaintea majorităţii oraşelor europene. Rata de ocupare a forţei de muncă este estimată să crească uşor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o uşoară scădere a şomajului care rămâne, în continuare 3,9%.

Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populaţiei, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula această expansiune.

Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.

"Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creştere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic şi cu un număr scăzut de pensionari raportat la populaţia activă, poziţionează Bucureştiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialişti în toate domeniile şi investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creştere sunt tot mai ameninţate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone", apreciază Carmen Adamescu, Partner EY România.

Aceasta arată că, după sistemele de navigare TomTom, Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureştenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiţii normale de rulare.

Este foarte cunoscut faptul că migraţia continuă către centrele urbane, iar infrastructura învechită, subdimensionată din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condiţiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele oraşe răspund deja de mult timp la această tendinţă şi îşi deservesc cetăţenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăţilor IT&C de tip smart city.

Conform studiului, Bucureştiul ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta reţele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităţilor şi folosirea mai eficientă a resurselor.