Paştele, cea mai mare sărbătoare a lumii creştine, ne bate la uşă şi ar fi păcat să ne surprindă cu cămările sufletului goale şi cu unghere ale minţii necurăţate de mizerie. Dacă ne plângem că pe lume sunt crize, imposibil de trecut, care ne privează de anumite satisfacţii materiale, avem datoria să facem imposibilul pentru a nu duce lipsă de bucurii spirituale.
Avem o sărbătoare, atunci trebuie să ne străduim să fim demni de ea, să ştim să ne bucurăm aşa cum se cuvine.
Paştele este sărbătoarea sufletului, a speranţei, a reînnoirii, a celor care sunt dispuşi să creadă că în această lume în care şi pentru cel mai mic lucru se găseşte o explicaţie ştiinţifică, există miracole care nu ţin nici de putere şi nici de avere. La fel ca în faţa justiţiei şi în faţa sărbătorilor suntem cu toţii egali. Niciun om nu este atât de sărac încât să nu mai poată să se bucure, la fel cum nimeni nu este suficient de bogat încât să fie ocolit de tristeţe.
Anul acesta Paştele se suprapune cu 1 Mai, o altă sărbătoare, de altă factură şi pe alt palier, sărbătorită uneori zgomotos, alteori excesiv, dar marcat destul de apăsat în calendarele lumii moderne. Facem o mică precizare în legătură cu cele două sărbători, dacă pentru data de 1 Mai prognoza meteo este în multe cazuri capitală, de la frig şi ploaie la cald şi soare fiind aceeaşi distanţă ca de la satisfacţie la insatisfacţie, pentru Paşte contează mai puţin cum este vremea în exterior, important este interiorul!
Paşte luminat!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2016, 00:26)
Frumos.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2016, 20:31)
Da
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2016, 00:32)
Buna precizarea, intre bucurie si satisfacție e o distanta enorma... ca de la Paste la 1 Mai.