Maghiarii din Budapesta au reuşit să stopeze un proiect sportiv, care în opinia lor ar fi dezechilibrat pe termen lung bugetul ţării. Astfel, în urma unei petiţii care a strâns sute de mii de semnături, Budapesta şi-a retras candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de vară din anul 2024. În urmă cu o săptămână o organizaţie politică din Ungaria, Momentum, anunţa că a reuşit să strângă peste 250.000 de semnături împotriva organizării JO, îndeplinind condiţiile legale pentru organizarea unui referendum pe această temă.
Pe acest fond şansele Budapestei de a mai organiza JO tindeau spre zero, chiar dacă ar fi fost depăşit hop-ul referendumului. Primarul Budapestei, Istvan Tarlos, a făcut anunţul oficial după o reuniune cu premierul Viktor Orban: "Budapesta va cere oficial consiliului municipal să retragă candidatura maghiară, de comun acord cu guvernul". "Sunt dezolat să văd că acest vis se risipeşte", a declarat preşedintele Comitetului Olimpic Ungar, Zsolt Borkai. Opoziţia a susţinut intens campania denumită "'Nolimpia'', chestiunea având mai mult conotaţii politice decât sportive. Trebuie spus că Ungaria a mai încercat de cinci ori să găzduiască Jocurile Olimpice de vară, dar de fiecare dată a pierdut. Olimpiada din 2024 stă sub semnul retragerilor, alte două oraşe şi-au retras candidaturile, Hamburg şi Roma, în ambele cazuri fiind invocate motive financiare. Cheltuielile pentru un eveniment sportiv de asemenea amploare sunt de ordinul miliardelor de euro, din păcate de cele mai multe ori, după terminarea jocurilor, infrastructura sportivă este pur şi simplu abandonată, deoarece întreţinerea ei se dovedeşte prea costisitoare.
În cursa pentru organizarea JO 2024 au rămas doar două oraşe, Paris şi Los Angeles, numele gazdei urmând să fie anunţat pe 13 septembrie, la Lima. În acest moment, puternic susţinută de mai multe capitale din întreaga lume, candidatura Parisului are cele mai mari şanse de reuşită. Conform unor prime estimări, Franţa va cheltui aproximativ 6 miliarde de euro în cazul în care va obţine dreptul să găzduiască Olimpiada, dar experienţa ultimelor ediţii arată că de cele mai multe ori sumele anunţate iniţial s-au dublat pe parcurs. Pentru Jocurile Olimpice de la Londra (2012) s-au cheltuit 12 miliarde de euro, iar ediţia de la Rio (2016) a costat peste 9 miliarde de dolari.
Dacă gazdele competiţiei cheltuie enorm, organizatorii se laudă cu profituri. Activele CIO se ridică la 3,89 miliarde dolari, a anunţat anul trecut, după JO de la Rio, preşedintele comisiei financiare a CIO, Ser Miang Ng. Oficialul CIO a adăugat că activele globale au crescut cu 22%, în timp ce obligaţiile financiare totale se ridică la 2,48 miliarde dolari. Potrivit raportului financiar publicat după aprobarea sa în cadrul sesiunii, CIO prevede un beneficiu de 5,6 miliarde dolari în cursul perioadei 2013-2016, cu 5 % mai mult decât în 2009-2012.