Bugetul alocat apărării va atinge 2% din PIB în 2017

---

Actualizare 19:48 Andreea Paul: "Pactul pentru Apărare, primul pas spre finanţarea < rudelor sărace > ale bugetului, Educaţia şi Sănătatea"

Pactul pentru Apărare este doar primul pas spre finanţarea "rudelor sărace" ale bugetului - Educaţia şi Sănătatea -, prin combaterea fermă a evaziunii fiscale, susţine deputata Andreea Paul, prim-vicepreşedinta PNL, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Cei 2% din PIB agreaţi pentru finanţarea Apărarii în perioada 2017-2027 va trebui să fie asiguraţi din combaterea evaziunii fiscale, prin măsuri ferme cu impact pe termen lung ale Executivului, pentru ca acesta să nu ia banii de la Educaţie, Sănătate, Infrastructură sau din alte investiţii, susţine politiciana.

Andreea Paul a declarat: "Cer institutiilor statului să treacă rapid la pasul următor încheierii acestui acord transpartinic şi să elaboreze planul de măsuri şi acţiuni pentru diminuarea evaziunii fiscale, pentru asigurarea finanţării bugetului ţării, cu toate obligaţiile sale fundamentale faţă de cetăţeni: securitate şi bunăstare. Avem nevoie de un plan de măsuri şi acţiuni pentru ca lupta cu principalul inamic intern al României - evaziunea fiscală - să ne asigure banii necesari pentru Apărare, în momente tensionate în regiune".

Liderul PNL avertizează că evaziunea fiscală "roade an de an din bunăstarea românilor" şi "luptă murdar, cu arme ascunse, încercând să lovească sub centură statul român".

"Guvernul Ponta refuză să-şi asume o minimală responsabilitate în bătălia cu evaziunea fiscală vizibilă, estimată la 102 miliarde lei în anul 2013, adică 680 euro pe secundă. E timpul sa micşorăm această ameninţare internă la adresa siguranţei naţionale, prin măsuri care ar trebui să ajungă inclusiv până la reintroducerea stimulentelor pentru funcţionarii statului care înregistrează succese în combaterea evaziunii", explică Andreea Paul.

Domnia sa îşi exprimă speranţa că următorul pact interpartinic românesc va fi făcut în sprijinul proiectelor privind alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie şi a încă 6% pentru Sănătate.

Andreea Paul a comentat: "Avem, aşadar, nevoie de bani pentru proiecte fundamentale pentru naţiunea română şi pentru viitorul ţării. Să aplicăm < soluţia Pintea > - un personaj istoric mult iubit de oamenii din părţile Maramureşului. Să luăm de la evazioniştii care exercită presiunea constantă a corupţiei asupra Statului şi să dăm la < săracii > bugetului: la Armată (cu probleme de echipare), sau la sistemul de Învăţământ (urban, dar mai ales rural, cu marile lor probleme financiare), la Sănătate (unde nevoia de dotare şi de medicamente, de resurse umane bine calificate şi plătite constituie o urgenţă naţională)".

(Valentin Busuioc)

----------

Actualizare 10:26 Iohannis şi partidele au semnat Acordul pentru Apărare

Preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat, în această dimineaţă, Acordul politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Ceremonia din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a început cu intonarea imnului naţional.

Acordul a fost semnat mai întâi de şeful statului, Klaus Iohannis, urmat de liderii partidelor parlamentare. Au semnat, astfel, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu şi prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele PC, Daniel Constantin, preşedintele PP-DD, Simona Man.

Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian nu a fost prezent la semnarea acestui acord.

----------------

Creşterea bugetului Ministerului Apărării a fost prima temă discutată de preşedintele Klaus Iohannis cu partidele parlamentare, deşi, în opinia analiştilor economici, existau teme mai importante care să beneficieze de un consens politic, cum ar fi adoptarea euro, top 5 în PIB per capita în UE, dreptul la proprietate, libertate economică, privatizarea urgentă a economiei etc.

Preşedintele Iohannis a propus ieri partidelor parlamentare, pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întregul spectru politic pentru domeniul apărării.

Klaus Iohannis a spus că, în urma consultărilor, a obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017: "Mai mult, am propus ca acest nivel să fie considerat un nivel minim, care să fie păstrat pentru cel puţin 10 ani, în perioada 2017 - 2027. În acest fel, se realizează predictibilitatea pentru acest sector vital. Este obligatoriu ca aceste fonduri, ce vor reprezenta un efort bugetar al întregii ţări, să fie alocate cu responsabilitate în programe de înzestrare cu adevărat necesare Armatei. Acest demers poate deschide calea cooperării tehnologice între firmele de profil din România şi cele ale aliaţilor noştri, constituind o oportunitate pentru industria naţională de apărare. Putem vorbi de locuri de muncă şi de apariţia unor unităţi de producţie pe teritoriul naţional. Trebuie însă să avem o viziune pentru aceste lucruri şi cer Ministerului Apărării să întocmească un program multianual de înzestrare bazat pe nevoile reale ale Armatei, care să ţină cont de provocările de securitate şi de obligaţiile noastre ca membru al NATO".

Aurel Cazacu, om de afaceri în domeniul apărării şi securităţii, a salutat decizia de creştere a bugetului Apărării, afirmând că securitatea unei ţări este foarte importantă. Domnia sa ne-a declarat: "Dacă ai securitate în ţară, atunci poţi să ai şi dezvoltare economică şi socială. După ce vor fi reglementate cheltuielile de apărare, cu siguranţă că vor urma cele privind educaţia sau sănătatea.

În cadrul ameninţărilor asimetrice, problema infrastructurilor critice este esenţială, pentru că putem avea războaie asimetrice prin educaţie, medicină etc. Propunerea vicepremierului Gabriel Oprea ca nivelul bugetului de 2% alocat Armatei să se aplice începând cu anul 2016 este foarte bună, pentru că, în acest an, se poate face o strategie pentru cei 10 ani, după cum a spus Klaus Iohannis, şi se pot face contractări în urma aplicării acestei strategii, în conformitate cu misiunile pe care le are ţara noastră de îndeplinit, ca membru NATO. Trebuie ca prin finanţarea Apărării să fie implicată şi industria autohtonă de apărare, atât cea de stat cât şi cea privată".

Klaus Iohannis a arătat că, deşi suntem membru al NATO, "lucrul acesta nu înseamnă că trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea, plătind din bugetete ţărilor proprii, pentru noi". "Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă", a mai afirmat Klaus Iohannis.

Într-un interviu acordat la jumătatea anului trecut, domnul Aurel Cazacu declara că avem nevoie să repornim industria de apărare autohtonă, de stat şi privată. "Plecând de la misiunile pe care le au de îndeplinit instituţiile din sistemul naţional de apărare, autorităţile trebuie să realizeze o strategie ca să deceleze care sunt necesităţile acestora. Trebuie să găsim o strategie şi modalităţi de finanţare pentru relansarea industriei româneşti de apărare şi securitate".

Aurel Cazacu ne-a mai spus în vară că necesarul de bani pentru programe de înzestrare a apărării este foarte mare, dar domnia sa consideră că, mai întâi, trebuie să creăm baza pentru obţinerea finanţării: "Spuneam că cererea adresată României pentru armament şi muniţie este de 10 ori mai mare decât putem noi produce. Ar trebui să începem să producem nu de 10 ori, ci de 5 ori în următoarele şase luni şi să creăm un fond din toate taxele şi impozitele obţinute din exportul de armament. Ar fi o idee şi ca o parte din profitul acestei industrii să intre în acest fond special destinat achiziţiilor militare".

Omul de afaceri mai susţinea atunci că lumea se stăpâneşte prin crearea de crize şi, de aceea, conflictele nu vor dispărea, pentru că ele reprezintă baza pentru cei puternici să stăpânească lumea.

Aurel Cazacu preciza: "În urma acestor conflicte, refaci infastructurile critice ale ţărilor, le vinzi arme, îi ajuţi să cheltuiască banii şi resursele pe care le au şi aşa lumea merge înainte. Astăzi, deviza «dezbină şi stăpâneşte» este mai actuală ca niciodată şi ar fi o mare greşeală ca industria noastră să nu poată participa la «târgul» care urmează punerii în practică a acestui fapt".