Persoanele juridice şi cele fizice care deţin imobile cu utilitate nerezidenţială sau mixtă mai au doar zece zile la dispoziţie pentru a-şi depune rapoartele de evaluare în vederea impozitării, termenul final fiind 31 martie, au anunţat, ieri, reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).
Conform noului Cod Fiscal, pentru ca impozitul aferent imobilelor respective să fie calculat la cotele din lege (0,08-0,2% pentru cele cu utilităţi rezidenţiale şi 0,2%-1,3% pentru unităţile nerezidenţiale), deţinătorii lor trebuie să realizeze rapoarte de evaluare. Altfel, autorităţile locale vor aplica în mod automat cote majorate de 2% şi, respectiv, 5% pentru cele două tipuri de imobile, după cum au explicat sursele citate.
Daniel Manaţe, preşedintele ANEVAR, a subliniat: "Persoanele fizice nu aveau până acum acest tip de activitate. Dacă persoanele juridice se adresau la trei ani evaluatorilor pentru realizarea rapoartelor de evaluare, persoanele fizice nu făceau acest lucru. Conform noului Cod Fiscal, din acest an, va trebui ca şi acestea din urmă să depună astfel de rapoarte dacă au imobile cu utilitate nerezidenţială sau mixtă".
Fostul preşedinte ANEVAR Adrian Vascu, administrator al companiei de evaluare Veridio şi membru în Boardul ANEVAR, a subliniat că, dacă modul de impozitare a persoanelor fizice cu imobile ce au funcţionalitate rezidenţială nu s-a modificat, persoanele juridice cu clădiri rezidenţiale vor fi taxate cu sume mai mici, fiind impozitate similar cu persoanle fizice.
În urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal, a apărut o categorie nouă de contribuabili - respectiv persoanele fizice cu imobile nerezidenţiale, cele mai mari complicaţii provenind din zona persoanelor fizice cu unităţi locative mixte.
Rapoartele de evaluare ce vor fi întocmite de aceste două categorii (persoanele fizice cu imobile nerezidenţiale şi mixte) vor fi valabile timp de cinci ani, iar cele ale persoanelor juriduce - trei ani.
Potrivit Bazei de Informaţii Fiscale (BIF), lansată în acest an de ANEVAR, până acum au fost evaluate 78.118 clădiri, din care 6.411 au utilitate rezidenţială (aparţinând persoanelor juridice), 62.447 sunt nerezidenţiale (fiind împărţite aproape egal între persoanele juridice şi cele fizice) şi 9.254 - mixte (din care 8.662 aparţin persoanelor fizice).
Reprezentanţii Asociaţiei au menţionat că aceste date sunt valabile în acest moment, până la finalul lunii urmând să se modifice, întrucât încă nu au fost finalizate unele rapoarte care sunt în curs de realizare la unele companii mari.
Baza de Informaţii Fiscale a strâns, de la 1 ianuarie şi până în prezent, 49.375 de rapoarte de evaluare.
Conform standardului referitor la evaluarea pentru impozitarea clădirilor, care a intrat in vigoare la 31 decembrie 2015, toţi evaluatorii autorizaţi din România trebuie să înregistreze în BIF rapoartele de evaluare pe care le realizează pentru stabilirea valorii impozabile a clădirilor.
Până în acest moment, 33.512 rapoarte au fost realizate pentru persoane fizice (68%) şi 15.863 pentru persoane juridice (32%), potrivit BIF.
Adrian Vascu a menţionat: "Unii dintre proprietarii clădirilor mixte vor plăti impozit la fel ca pentru clădirile rezidenţiale, alţii, nu ştim deocamdată câţi, va trebui să îşi facă evaluare pentru a li se calcula cotele de spaţiu nerezidenţial. Acest an este unul foarte important pentru că ne va da exact această măsură a predictibilităţii pentru anii următori, iar Baza de Informaţii Fiscale va putea oferi statistici şi cifre foarte utile pentru autorităţi, pentru contribuabili, dar şi pentru evaluatori. (...) Avem pe site-ul ANEVAR lista cu evaluatorii autorizaţi pe care contribuabilii îi pot contacta pentru realizarea rapoartelor de evaluare pentru impozitarea clădirilor. Îi sfătuim pe toţi cei care doresc să îşi facă o astfel de evaluare să contacteze cât mai repede un evaluator autorizat din listă, pentru a evita supraaglomerările pe ultima sută de metri şi a nu ajunge în situaţia de a nu putea depune evaluarea în timp util. Codul fiscal nu prevede, din pacate, nici amânări de la acest termen, nici declaraţii rectificative".
Printre alte informaţii pe care le conferă BIF se numără valoarea totală impozabilă, valoarea impozabilă actuală pe tipuri de contribuabili, valoarea impozabilă pe tipuri de utilizări, valoarea impozabilă pe localităţi şi judeţe, valoarea impozabilă anterioară pentru persoanele juridice, evoluţia valorilor impozabile ca urmare a noului sistem de impozitare.
Adrian Vascu ne-a explicat, recent, că impozitul rezultă din îmbinarea a doi factori: valoarea impozabilă şi cota de impozitare. Dintre cele două, singura variabilă este cota de impozitare, pe care autorităţile locale o pot selecta din interiorul unor intervale prevăzute de Noul Cod Fiscal.
Domnia sa a precizat: "Pot spune că impozitul a scăzut în cazul persoanelor juridice care deţin clădiri rezidenţiale. Cota de impozitare a scăzut de la 1,5% anul trecut la un procent din intervalul 0,08-0,2%, în funcţie de decizia autorităţilor locale.
Conform noilor reguli, pentru clădirile identice, având aceeaşi utilizare, valoarea impozabilă se «măsoară» cu aceleaşi instrumente, iar cota de impozitare este selectată din intervale identice pentru fiecare tip de utilizare (0,08-0,2% pentru clădiri cu utilizare rezidenţială şi 0,2-1,3% pentru clădiri cu utilizare nerezidenţială). Practica a dovedit însă că, în realitate, nu s-au unformizat impozitele în toate localităţile din România, pentru că autorităţile locale au selectat din intervale identice, cote diferite de impozitare pentru clădiri având aceeaşi utilizare, dar tip diferit de proprietari. Astfel, concluzia este că nu s-a realizat uniformizarea impozitului".
Conform reprezentanţilor ANEVAR, există autorităţi care au majorat cota de impozit peste valoarea maximă prevăzută, întrucât Codul Fiscal îi permite să crească acest indicator cu până la 50% (în trecut, primăriile aveau dreptul să majoreze cota de impozitare cu maxim 20%).
Potrivit doumnului Vascu, este posibil ca impozitul să crească, deşi valoarea impozabilă scade: "Am întâlnit exemple în acest sens. O clădire cu utilizare nerezidenţială aparţinând unei persoane fizice avea valoarea impozabilă anterioară de 400.000 lei şi o cotă de impozitare de 0,1%. Impozitul rezultat a fost de 400 lei. În urma evaluării, din cauza vechimii clădirii şi a gradului ridicat de uzură fizică, valoarea impozabilă a rezultat 80.000 lei. Cota impozabilă pentru 2016 a fost stabilită de către autoritatea locală la nivelul de 1%, astfel încât impozitul rezultat a fost de 800 lei. Avem, astfel, o situaţie reală în care valoarea impozabilă a scăzut de 5 ori şi impozitul s-a dublat".
Utilizarea mixtă a generat cele mai multe discuţii şi confuzii în contextul noului cod fiscal, ne-a mai explicat Adrian Vascu, adăugând: "Tratamentul fiscal este diferit dacă din actele de închiriere sau comodat rezultă care este suprafaţa utilizată în cele două scopuri, comparativ cu situaţia în care în aceste documente nu este prevăzută niciun fel de suprafaţă. Aşadar, «suprafeţele nu sunt cunoscute» atunci când în niciun document nu apare declarată o mărime care poate conduce la identificarea unei suprafeţe. Dacă în contractul de închiriere apare, de exemplu, «o cameră» sau «15% din suprafaţa apartamentului» sau «x mp», atunci suprafaţa este cunoscută şi modalitatea de tratament fiscal este diferită faţă de cea a clădirilor cu utilizare mixtă unde «suprafeţele nu sunt cunoscute».
Regula utilităţilor se aplică numai atunci când clădirea aparţine unei persoane fizice, este cu utilizare mixtă şi suprafeţele nu sunt cunoscute. În orice altă situaţie, această regulă nu mai este valabilă. Conform ultimelor propuneri de modificări ale normelor la Codul Fiscal, s-a clarificat că utilităţile sunt reprezentate de apă, gaze, energie electrică şi cheltuieli de întreţinere. Anul pentru care se urmăreşte deductibilitatea acestora este 2016, avându-se în vedere declaraţia contribuabilului".
Menţionăm că BIF reprezintă o cale de monitorizare a activităţii evaluatorilor autorizaţi, care va prezenta statistici referitoare la totalul valorilor impozabile pe tipuri de destinaţii ale clădirilor, pe judeţe şi pe localităţi, o comparaţie între valorile fiscale curente şi cele anterioare şi o indicaţie a valorilor impozabile pe fiecare tip de clădire nerezidenţială din România.