Statele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile Uniunii Europene (UE) şi instituţiile financiare internaţionale vor încerca să prevină ieşirea în masă a băncilor occidentale de pe pieţele emergente din regiune, în cadrul unei noi Iniţiative de la Viena, potrivit Reuters.
Viena a devenit, în ultimele zile, polul întâlnirilor la nivel înalt, al oficialilor din sistemul bancar şi al autorităţilor UE.
Autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) au convenit, luni, să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe baza celei din 2009. La întâlnirea de la începutul acestei săptămâni nu au participat reprezentanţi din partea băncilor comerciale.
După discuţiile care au avut loc, luni, Erik Berglof, economistul şef al BERD, a declarat: "Am plecat de la această întâlnire cu un consens remarcabil. Acum trebuie să ne aşezăm la masă şi să stabilim detaliile planului împreună cu sectorul privat".
Totuşi, întâlnirea a avut un start tensionat, potrivit domniei sale. Întâlnirea de luni a început tensionat, pe fondul nemulţumirilor autorităţilor din statele emergente privind unele măsuri recente, precum cele anunţate de banca centrală a Aus-triei, dar discuţiile au evoluat pozitiv şi s-ar fi creat un curent favorabil pentru susţinerea regiunii, a declarat, ieri, Erik Berglof, în sesiunea de des-chidere a conferinţei "Euromoney", organizată tot la Viena, potrivit Mediafax.
"Criza din zona euro a dezvoltat noi riscuri în sectoarele financiare ale Europei emergente, de la jumătatea anului 2011. Tensiunile din piaţă, în special din pieţele de capital şi de finanţare, au rezultat în presiuni semnificative spre reducerea riscului în majoritatea ţărilor", se arată într-un comunicat transmis, ieri, de Comisia Europeană şi BERD.
Instituţiile avertizează că dacă nu va exista coordonare, atunci rezultatul ar putea fi un deleveraging excesiv şi dezordonat şi o criză a creditelor, se mai arată în comunicat.
Printre principalele grupuri financiare avute în vedere se numără Erste, Raiffeisen, UniCredit şi grupul belgian KBC, potrivit Reuters.
Scopul noii Iniţiative, numită în comunicat "Viena 2.0", este mai puţin ambiţios decât în 2009, deoarece se referă la încetinirea ritmului de reducere a expunerii şi a riscului pentru evitarea unei crize de finanţare în Europa emergentă, şi nu menţinerea expunerii pe aceste pieţe, potrivit Reuters.
Grupurile bancare vor fi invitate la discuţii, prima întâlnire cu reprezentanţii acestora urmând să fie convocată de Comisia Europeană la Bruxelles, "în viitorul apropiat", conform comunicatului.
• Herbert Stepic: Vom continua să investim în Europa Centrală şi de Est
Grupul Raiffeisen Bank International AG este hotărât să rămână pe pieţele din Europa emergentă, dar ritmul în care Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună consolidarea capitalului face acest obiectiv tot mai dificil de îndeplinit, a declarat, Herbert Stepic, directorul general al Raiffeisen Bank International AG, la conferinţa de la Viena.
Domnia sa a adăugat: "Este unul dintre cele mai mari nonsensuri. Vedem Europa Centrală şi de Est ca pe un loc unde vom continua să inves-tim. Nu vom fugi, pentru că regiunea a rămas motorul de creştere economică al Europei".
Herbert Stepic, a atras atenţia că procesul de deleveraging din Europa de Est, estimat că ar putea însemna retrageri de 20-30 de miliarde euro din ţările europene emergente, va afecta potenţialul de creştere economică din această regiune, potrivit Mediafax.
Preşedintele Raiffeisen Bank International AG a evidenţiat că statele din Europa Centrală şi de Est continuă să aibă o creştere economică mai susţinută decât Europa de Vest, întrucât în aceste ţări continuă transformările, iar oamenii se află într-un continuu proces de eficientizare, de reformare.
Domnia sa crede însă că procesul de ajustare prin economisire şi tăiere a cheltuielilor ar putea fi contraproductiv şi reduce potenţialul de creştere al regiunii, insistând pe o anumită moderaţie şi pe implementarea în continuare a reformelor structurale odată cu ajustările fiscale.
Herbert Stepic a insistat pe îmbunătăţirea sistemului legal din statele emergente, care să faciliteze executarea garanţiilor, pentru că finanţatorii vor să fie siguri că pot să-şi recupereze banii.
• Guvernatorul băncii Austriei nu este încântat de o nouă "Iniţiativă de la Viena"
Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a părut de acord cu o colaborare la nivelul supraveghetorilor, împreună cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană, ca să asigure un flux stabil de capital în regiune, dar nu s-a arătat încântat de o nouă înţelegere de tipul Iniţiativei de la Viena, potrivit Mediafax.
Domnia sa a precizat că băncile nu trebuie să subestimeze efectele implementării Basel III, care împing mai mult către un model de business anglo-saxon, decât spre unul continental. Guvernatorul băncii centrale a Austriei a insistat şi asupra nevoii ca pieţele locale din Europa emergentă să-şi creeze o bază de capital solidă.
Întâlnirile din ultimele două zile urmează reuniunii de miercurea trecută, a oficialilor bancari din 17 ţări europene, printre care şi ţara noas-tră, subiectul principal al discuţiilor fiind propunerile băncii centrale a Austriei privind limitarea riscurilor asumate de băncile austriece.
Reprezentanţii departamentului de presă al Băncii Centrale a Aus-triei ne-au declarat că întâlnirea a fost una "fructuoasă şi constructivă", însă nu au dorit să facă mai multe precizări.
Surse apropiate întrevederii de săptămâna trecută au declarat pentru Reuters că Austria urmează să impună normele concepute pentru stimularea siguranţei sistemului financiar, prin reducerea creditării marilor bănci austriece către Europa emergentă, în ciuda unor nemulţumiri din regiune şi că instrucţiunile urmează să fie publicate în scurt timp.
Din dorinţa de a-şi păstra ratingul de top "AAA", în contextul crizei datoriilor zonei euro şi a îngrijorării faţă de expunerea băncilor austrice pe Europa Centrala şi de Est, Aus-tria a anunţat, în luna noiembrie a anului trecut, norme noi pentru cele mai mari bănci autohtone.
Reglementările privind capitalul şi lichiditatea au fost propuse de Banca Centrală a Austriei şi autoritatea austriacă de reglementare a pieţelor financiare (FMA), care impun Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International şi UniCredit Bank Austria să limiteze creditarea în Europa de Est la 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe plan local, ceea ce echivalează cu condiţionarea noilor linii de credit de la băncile-mamă de resursele obţinute de pe pieţele respective.
• Lucian Isar: Iniţiativa Viena 2.0 este o soluţie de prelungire a agoniei
Formularea Iniţiativei Viena 2.0 sugerează un nivel cres-cut de stres al autorităţilor privind expunerile băncilor în zonă, este de părere analistul economic Lucian Isar.
Domnia sa ne-a declarat: "În realitate, ca şi prima iniţiativă, nu este o soluţie de piaţă (n.r. Iniţiativa Viena 2.0), care să restabilească o dinamică sănătoasă în zonă, ci doar o soluţie de prelungire a agoniei.
Amânarea utilizării mecanismelor de piaţă de tipul falimentului şi apariţiei de noi actori nu face decât să amâne revenirea economică, dar câştigă timp în favoarea mandatelor personale ale oficialităţilor şi politicienilor".
•
• Laurian Lungu: Prin coordonare se încearcă evitarea fluctuaţiilor mari de retrageri de capital
Noua "Iniţiativă de la Viena" nu este o măsură care arată panica autorităţilor europene, ci mai degrabă este o măsură care are ca principal aspect coordonarea, susţine Laurian Lungu, managing partner "Macroanalitica".
Domnia sa ne-a declarat: "Mai bine să previi decât să ajungi în situaţia în care lucrurile scapă de sub control. Este mult mai uşor să previi efectele negative. Când mă refer la coordonare mă refer la agrearea unor niveluri de finanţare comune. (...) Prin această coordonare se încearcă evitarea fluctuaţiilor mari de retrageri de capital".
Laurian Lungu ne-a mai precizat că este important că există noua Iniţiativă de la Viena, pentru că poate să creeze anumite repere şi oferă nişte linii directoare.
•
La întâlnirea care a avut loc luni, la Viena, au participat reprezentanţi ai autorităţilor din ţările de origine ale grupurilor bancare şi din ţările unde acestea au subsidiare, oficiali ai Comisiei Europene, Autorităţii Bancare Europene, Consiliului European privind Riscul Sistemic, FMI, BERD şi Banca Mondială.
Din partea Băncii Naţionale a României a participat viceguvernatorul Cristian Popa şi un reprezentant al Direcţiei Supraveghere din BNR.
•
În primăvara lui 2009, guvernele şi băncile centrale din regiune, autorităţile UE, alături de FMI, BM, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii şi alte instituţii relevante, au convenit cu cele mai mari grupuri financiare din Europa de Est, inclusiv Erste, Raiffeisen şi UniCredit, să nu îşi reducă expunerea pe pieţele emergente în contextul crizei financiare mondiale din 2008-2009. Angajamentul din 2009 a expirat în aprilie 2010.
De atunci, băncile din zona euro se află sub presiune să vândă activele ca să-şi crească rata de capital, să reducă profilul de risc şi să se axeze pe pieţele de origine, în timp ce posibilitatea de finanţare de pe pieţele de capital s-a redus.