CAMPANIE ELECTORALA "PSD vrea creşterea veniturilor populaţiei, PNL şi Dacian Cioloş vor austeritate"

Reporter: Stimate domnule Pop, cum apreciaţi scena politică actuală, faţă de acum patru ani, în preajma alegerilor? Sunteţi mulţumit de activitatea guvernului tehnocrat, care şi-a asumat organizarea alegerilor din luna decembrie?

Georgian Pop:Cred că tema principală a acestor alegeri ar trebui să fie modul în care vedem dezvoltarea României şi modul în care ne raportăm la economie, pentru următorii patru ani.

Pot să caracterizez ultimele unsprezece luni într-un singur cuvânt - dezamăgire. Chiar o foarte mare dezamăgire.

Iar, pe fond, cifrele spun totul.

De pildă, programarea bugetară pentru anul 2015 - an de guvernare al PSD - a fost de 255 de miliarde de lei, cheltuiţi inclusiv în investiţii, iar programarea bugetară a domnului Cioloş şi a Guvernului tehnocrat a fost mai mică cu 86 miliarde lei.

În momentul de faţă, din aceste 86 miliarde de lei, au rămas bani necheltuiţi 29 miliarde lei.

Ceea ce nu este bine, în condiţiile în care investiţiile reprezintă cel mai important lucru pentru economie şi pentru o creştere economică sănătoasă.

De asemenea, în 2015 - an de guvernare PSD - investiţiile publice realizate au fost 42 miliarde de lei, iar programarea pentru anul 2016 a domnului Cioloş a fost de doar 38 miliarde de lei. Din start, rezultă cu 4 miliarde de lei mai puţin.

În mod normal, guvernul tehnocrat ar fi trebuit să îşi propună mai mult.

Dar potrivit execuţiei bugetare, în primele nouă luni din acest an, au fost realizate investiţii de doar 17 miliarde de lei şi au rămas necheltuite 21 miliarde lei.

În condiţiile în care Comisia Naţională de Prognoza previziona, în acest an, o creştere economică în jur de 5%, din cauza acestor evoluţii şi a incapacităţii Guvernului Cioloş de a cheltui banii, estimarea de creştere economică pentru anul în curs s-a micşorat.

Ţara noastră are nevoie de creşteri anuale de peste 5%, ca să reducem decalajele faţă de media UE, ca să diminuăm dezechilibrele de dezvoltare pe plan intern, ca să creştem nivelul de trai etc.

Dar 2016, an al guvernării Cioloş, este pierdut din acest punct de vedere. În loc să depăşim ţinta de 5% creştere economică, vom coborî la circa 4%...

Cred că cifrele pe care le-am prezentat sunt elocvente.

Opinia mea este că cea mai importantă calitate a unui premier şi indicatorul cel mai eficient de evaluare a activităţii unui Guvern îl reprezintă capacitatea acestuia de a dezvolta economia şi de a redistribui creşterea economică.

Din acest punct de vedere, Dacian Cioloş şi Guvernul de tehnocraţi pe care îl conduce - care, de fapt, este un Guvern susţinut de PNL - au o foarte mare restanţă şi arată că nu ştiu să dezvolte România.

Cifrele noastre arată că ori de câte ori PSD a fost la guvernare România s-a dezvoltat.

Mai mult, în perioada în care am avut creştere economică, mă refer la perioada guvernării PSD din 2012 până în 2015, punctul de pensie, salariu minim şi salariul mediu au crescut, în condiţiile unei inflaţii scăzute. Dacă inflaţia ar fi fost mare, degeaba creşteam veniturile populaţiei, pentru că nu majoram puterea de cumpărare. Dar în 2015, am avut chiar deflaţie, practic inflaţia nu a mâncat din puterea de cumpărare a românilor.

Reporter: Cum vede PSD dezvoltarea României pentru următorii patru ani?

Georgian Pop: Noi avem în vedere o creştere economică în care investiţiile şi exporturile trebuie să aibă o pondere mult mai mare în formarea PIB-ului decât în momentul de faţă.

Modelul economic în care predominant este consumul nu mai sustenabil pe termen lung. Ţara are nevoie de investiţii, iar noi am găsit trei surse principale de investiţii.

În primul rând, vrem să atragem masiv fonduri europene. Până acum, PSD a demonstrat că ştie cel mai bine să facă acest lucru.

În anul 2012, când am preluat guvernarea, nivelul de absorbţie era foarte redus şi am reuşit, în patru ani, să aducem în România peste 19 miliarde de euro, adică rata de absorbţie să ajungă undeva la peste 75%.

În momentul de faţă, Guvernul tehnocrat a atras într-un an de zile 0 fonduri europene.

Banii europeni care au intrat în aceste luni în România sunt, de fapt, nişte avansuri, conform procedurilor standard ale UE, care vin în mod automat în momentul în care trimiţi proiecte eligibile aprobate. De fapt, aceste proiecte au fost trimise în 2015.

De asemenea, banii europeni care au ajuns anul acesta în România mai reprezintă şi decontări ale unor facturi trimise tot în 2015. De obicei, decontarea nu se face pe loc, ci în urma unei analize de la Comisia Europeană, care ulterior îţi rambursează banii.

Reporter: Dar nu este normal să fie aşa, să pornim un pic mai greu?

Georgian Pop:Ba da. Eu sunt de acord, dar nu poţi să ai un an decupat complet, în care să nu ai nici un proiect major aprobat şi care să îţi producă un efect de multiplicare în economia românească.

Aceasta este, până la urmă, marea nemulţumire pe care mi-o exprim aici.

Noi ne-am propus ca, în următorii patru ani, să ajungem din nou, exact cum am făcut în 2012-2015, undeva la peste 70% absorbţie fonduri europene.

Pe lângă marile proiecte de infrastructură, pentru suportul economic, prin generare de noi locuri de muncă, absorbţia de fonduri europene înseamnă şi bani la bugetul general consolidat al României. Vorbim, în medie, de circa 30% - TVA plus taxe şi impozite, bani care pot fi folosiţi în alte părţi.

Reporter: Care ar fi a doua sursă de investiţii?

Georgian Pop:Avem un program foarte ambiţios de constituire a unui fond suveran de investiţii şi dezvoltare. Este un punct central al programului nostru de guvernare şi practic care ne diferenţiază de PNL şi de celelalte partide.

Statul român are, în momentul de faţă, participaţiuni la vreo 300 de companii, în diverse procente (la unele 100%, cum este CEC Bank, la altele are pachete minoritare cum este la Transgaz etc). Din aceste 300 de companii, peste 200 sunt profitabile.

Ideea este să strângem toate aceste participaţiuni în acest fond suveran, care nu poate fi niciodată vândut, nu poate fi listat, ci rămâne în proprietatea statului.

Făcând un pachet mare cu aceste acţiuni, poţi să aduni dividendele în acelaşi coş, ai bani pentru dezvoltare, pentru proiecte, poţi să emiţi obligaţiuni.

Estimarea noastră este că, începând din 2018, putem emite obligaţiuni în valoare de peste 5 miliarde de euro.

În plus, poţi să atragi în proiecte de parteneriat alte fonduri mari de investiţii din România sau din străinătate, cum este cel norvegian. Polonia are trei astfel de fonduri.

În România avem fondurile private de pensii care ar putea să investească în proiecte viabile de dezvoltare, nu doar în acţiuni speculative la Bursă.

Mai avem în vedere şi demararea unor mari proiecte de infrastructură - anul acesta, nu s-a dat în folosinţă nici măcar un km de autostradă-, mai vrem să realizăm 9 mari spitale - un spital Republican în Bucureşti şi 8 regionale.

Pentru aceste mari proiecte trebuie să fie implicate şi Primăria Municipiului Bucureşti, dar şi Guvernul României, inclusiv prin intermediul acestui fond suveran.

De asemenea, avem nevoie de o linie de metrou care să lege aeroportul Otopeni de Capitală, aşa cum au toate marile oraşe din lume.

Niciodată nu vom putea vorbi de fluidizarea traficului din Bucureşti, indiferent ce semafoarte inteligente cumpărăm, cât timp nu vom avea o centură de minim patru benzi, ocolitoare a Bucureştiului. Pe lângă această centură avem ca proiect dezvoltarea unei autostrăzi - inelul 2 în jurul Bucureştiului.

Pe de altă parte, vrem să investim, prin intermediul acestui fond suveran de investiţii şi de dezvoltare, în linii ferate de mare viteză. Dacă ne uităm puţin la modul cum se desfăşoară transportul public în UE, vedem că, de foarte multe ori, trenurile de mare viteză suplinesc transportul auto.

Un alt segment de investiţii pe care îl vizează acest fond este agricultura.

O mare problemă în momentul de faţă este că Dumnezeu ne-a dat un pământ bogat unde putem face producţii de cereale şi legume foarte mari. Problema pentru producătorii mici şi medii este că nu au ce să facă cu produsele. Ca să rezolvăm această problemă, vrem să dezvoltăm centre de colectare şi puncte industriale de prelucrare a fructelor, a legumelor şi a cerealelor, mai ales pentru zona intens agricolă din România: sudul ţării, în Moldova, Banat şi Transilvania.

Dacă intrăm acum în orice supermarket vom vedea că avem legume conservate din import. Am putea foarte bine să avem legume conservate din România.

Ca să închei acest subiect, vă spun că am demonstrat, în anul 2015, că PSD la guvernare ştie ce să facă cu banii de investiţii, spre deosebire de anul 2016, care arată că Guvernul tehnocrat a rămas cu o treime din bani necheltuiţi pentru că nu ştie cum să facă acest lucru şi nimeni nu îşi asumă o semnătură şi răspunderea pentru a realiza investiţii publice.

Aceasta este marea diferenţă de management între ei şi noi.

Cu aceste mari investiţii ne propunem nu doar ca structura PIB-ului să se modifice (industria şi exporturile să crească în PIB), dar ne interesează foarte mult şi impactul social. Ne dorim o societate mai echitabilă, mai echilibrată, în care să creştem foarte mult numărul salariilor bine plătite şi să ieşim din modelul de dezvoltare pe care l-am avut în ultimii 25 de ani. Nu ne mai dorim să fim atractivi pentru investiţiile străine doar prin faptul că avem forţă de muncă înalt calificată şi prost plătită.

Vrem să creăm o clasă de mijloc foarte puternică, mărind veniturile.

Reporter: Înţelegem că, dacă PSD va ajunge la guvernare, Hidroelectrica nu se va mai lista la Bursă.

Georgian Pop:Ideea noastră este ca şi dividendele de la Hidroelectrica să ajungă în acest fond ca să poată fi reinvestiţi.

Este clar că trebuie să luăm cele mai bune decizii pentru ca activitatea fondului suveran să fie maximă.

Reporter: Veniturile la buget au scăzut foarte mult în acest an, întrucât colectarea a fost redusă, comparativ cu anii precedenţi. Ionuţ Dumitru, de la Consiliul Fiscal, a spus că anul viitor vom avea cele mai mici taxe din istorie din cauza Codului Fiscal. Cum ne vom descurca cu aceste venituri reduse?

Georgian Pop:Nu poţi să faci nici o investiţie, nu poţi că creşti fondul de pensii sau de salarii, nu poţi investi în educaţie sau sănătate dacă nu colectezi bani la buget.

Comparativ cu primele nouă luni din anul 2015, în primele nouă luni din 2016, colectarea a scăzut cu peste 7%.

Se pare că şi aici actualul guvern se confruntă cu un prost management.

Pot să spun că, pentru următorii patru ani, PSD vine cu o relaxare fiscală şi o debirocratizare foarte mare.

De pildă, avem în vedere ca impozitul pe venit să scadă de la 16% (2016) la 0% la 1 ianuarie 2018 pentru salariaţii care au sub 2.000 de lei brut pe lună şi de la 16 % la 10 % (2018) pentru cei cu un salariu brut lunar mai mare de 2.000 lei.

Şi pentru pensionarii care au mai puţin de 2.000 de lei brut pe lună avem în vedere eliminarea impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2017 şi reduderea de la 16% până la 10% pentru cei care depăşesc 2.000 de lei brut pe lună. Mai vrem să scădem sau să eliminăm anumite contribuţii - CAS, CASS, şomaj, concedii etc., iar pensionarii nu ar mai trebui să plătească contribuţiile la sănătate.

Dar ca să poţi să faci o relaxare fiscală, trebuie să te asiguri că îţi vin bani din alte surse.

Peste calculele Comisiei Naţională de Prognoză, am suprapus efectele pozitive pe care noi le aşteptăm din: atragerea de fonduri europene, investiţiile din fondul suveran, investiţiile publice şi creşterea veniturilor pentru populaţie.

Dacă vom creşte anul viitor salariul minim pe economie, automat anumite taxe vor merge la bugetul general consolidat.

Calculul Statisticii şi cifrele băncilor arată că, în momentul în care ai crescut venitul oamenilor din clasa mijlocie şi al celor cu venituri scăzute, 17% merg spre economisire, 83% se duc în consum.

Acest consum are efecte pozitive şi pentru bugetul de stat pentru că, automat, încasezi TVA şi alte taxe. Cred că veniturile în plus din sursele pe care le-am spus mai sus vor fi în jur de 98,4 miliarde de lei.

În cei patru ani, deficitul care rezultă din scăderile de taxe şi impozite va fi în jur de minus 89,2 miliarde de lei.

Diferenţa este, de fapt, un plus de 9,2 miliarde de lei, adică aproape 1% din PIB.

Prognozăm pentru 2020 un deficit bugetar de doar 2%, faţă de 2,9% în 2016. Mai mult, datoria publică nu va depăşi niciodată 60% din PIB.

Programul nostru de guvernare este proiectat în condiţiile şi condiţionalităţile Tratatului de la Maastricht.

Reporter: PSD susţine în continuare aderarea României la structurile UE?

Georgian Pop:Este esenţial acest lucru.

Pilonii politicii strategice a României, în perioada următoare, sunt consolidarea participării în NATO, consolidarea integrării în UE şi parteneriatul strategic cu Statele Unite. Acestea sunt elementele principale, inclusiv de politică externă, pe care ne vom construi guvernarea.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia acestor parteneriate, în condiţiile alegerii lui Donald Trump la Casa Albă?

Georgian Pop:Eu sunt optimist şi am să vă explic şi motivele optimismului.

Practic, România a devenit şi este principalul partener strategic al Statelor Unite în zonă, având în vedere evoluţiile politice din vecinătatea noastră, instabilitatea de tip geopolitic în special din Ucraina şi din estul României.

Ţara noastră trebuie să asigure funcţia de frontieră estică atât pentru NATO, cât şi pentru UE. În mod clar, pentru ceea ce înseamnă politica strategică a SUA, partenerul principal din această regiune este România.

Pe de altă parte, preşedintele ales al SUA Donald Trump a declarat, în campania electorală, că va consolida parteneriatele cu statele care îşi respectă obligaţiile din Tratatul de aderare la NATO şi care alocă 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, pe ideea că SUA nu îşi mai permit şi nu îşi mai doresc să susţină din propriul buget cheltuielile necesare apărării şi securităţii colective pentru întreg blocul NATO.

În programul de guvernare al PSD, avem scris că, în următorii zece ani, vom aloca 2% din PIB către apărare.

Printr-un management inteligent, sper să reuşim ca circa 20% din buget să fie alocat pentru cercetare de dezvoltare şi pentru achiziţii majore pentru armata română.

Stabilitatea unei ţări şi performanţa în negocierile de tip diplomatic şi strategic sunt date, printre altele, şi de capacităţile militare pe care le deţine.

Istoric, România şi armata României nu au avut niciodată politici de atac, agresive. Nouă ne-a plăcut să promovăm pacea şi să ne apărăm.

Cu o armată puternică, cel mai important fenoment este cel de descurajare. Dacă ai echipamente moderne şi o armată capabilă să acţioneze masiv şi în timp foarte scurt, un potenţial agresor se gândeşte de foarte multe ori înainte să lanseze un atac.

Dacă ne uităm la evoluţiile din ultimii patru ani, vom observa că mediul de securitate, cel militar sau modul de desfăşurare a conflictelor militare s-a schimbat, în mod tradiţional.

Pentru România, nu un conflict de tip clasic este principala ameninţare.

Războiul hibrid se desfăşoară sub cu totul alte forme, mă refer la "omuleţii verzi" neasumaţi de nimeni, care vin şi fac destabilizare, la foarte multe atacuri cibernetice care pun la pământ infrastructura unui stat. La atacurile cibernetice nu te aperi cu tancuri sau cu avioane.

O ţară se poate confrunta cu multe acţiuni ostile, de destabilizare, de stimulare a unor conflicte de tip social, de instabilitate politică şi socială, unele coordonate foarte bine de structuri specializate din exteriorul ţării ale competritorilor noştri geo-politici. La astfel de acţiuni de destabilizare nu te aperi cu fregatele, ci trebuie să o faci inteligent.

De aceea, pentru următorii 4 ani, modul în care vom concepe dezvoltarea şi modernizarea armatei României vizează o armată mai puternică, mai flexibilă, dar care să facă faţă acestor tipuri de agresiuni.

Trebuie să gândim în mod inteligent procesul de achiziţii şi de modernizare a armatei României.

Reporter: Surse politice ne-au spus că, deşi PSD ar putea să câştige alegerile, preşedintele Iohannis nu va desemna un premier PSD.

Ce ne puteţi spune despre viitorul premier?

Georgian Pop:Strategiile generale pe acest subiect, pe care PSD şi PNL le au, sunt complet diferite.

Cred că noi avem o strategie extrem de corectă faţă de cetăţeni şi nu vrem să discutăm de nume de miniştri sau de premieri până nu vedem votul românilor.

Până atunci, vrem să vorbim doar despre programul nostru de guvernare.

Am ales să procedăm anul acesta aşa pentru că, în cei 26 de ani de la Revoluţie, de foarte multe ori ne-am bazat opţiunile de vot pe ideea liderului salvator care vine şi în sine, prin aura lui, rezolvă problemele României.

Am constatat că, în aceşti 26 de ani, niciodată nu s-a întâmplat acest lucru.

Uitaţi-vă, de pildă, la domnul Dacian Cioloş. Practic, acum un an, noi am votat în Parlament un mit, mitul tehnocratului care vine şi gestionează foarte bine România.

Acum v-am prezentat cifrele - venituri la buget cu 7% mai mici, peste 20 de miliarde de lei bani de investiţii pe care nu au ştiut să-i cheltuiască.

Şi atunci am decis să nu mai mergem pe ideea unui om care să rezolve problemele, ci să ne bazăm pe ideea unui program.

Indiferent cine va fi premier, dacă PSD va câştiga alegerile, va trebuie să respecte programul nostru de guvernare.

PNL, care nu are un program de guvernare bazat pe cifre, vrea să se ascundă în spatele imaginii unui om şi anume Dacian Cioloş.

Sunt convins că domnul Klaus Iohannis, în momentul în care va vedea votul masiv pentru PSD, o să numească premierul nostru aşa cum este normal într-o democraţie.

Reporter: Cât preconizaţi că va obţine PSD la alegerile din decembrie?

Georgian Pop:Nu mă hazardez să arunc cifre şi puteţi consulta sondajele. Cred că votul final acordat PSD o să fie peste media sondajelor din ultima perioadă.

Cu siguranţă, PSD va câştiga alegerile. Îmi bazez această afirmaţie pe faptul că trendul pentru PSD este crescător în urma prezentărilor săptămânale pe care le facem cu privire la programul de guvernare.

Noi practicăm o campanie electorală pozitivă, nu bazată pe atacuri politice.

Reporter: Dacian Cioloş a spus că va trimite la Curtea Constituţională toate "pomenile electorale".

Georgian Pop:Eu sper ca domnul Cioloş să nu aibă această posibilitate, în condiţiile în care mandatul domniei sale se termină pe 11 decembrie sau când va fi investit noul Guvern.

Există o mare diferenţă între cum vedem noi dezvoltarea României în următorii 4 ani şi cum o văd PNL şi domnul Cioloş.

Noi vrem dezvoltare economică şi creşterea veniturilor românilor, ei văd în continuare austeritate, fără investiţii.

Reporter: Cum caracterizaţi relaţia pe care o aveţi cu preşedintele Liviu Dragnea?

Georgian Pop:Am o relaţie foarte corectă şi foarte bună, fac parte din echipa de vice-preşedinţi a PSD, fac parte din echipa domnului Dragnea, ne respectăm reciproc şi reuşim să facem echipă bună.

Reporter: A fost bună pentru PSD plecarea spre PRU a nucleului format în jurul lui Sebastian Ghiţă? Aţi fost acuzat că faceţi parte dintr-un grup care a dorit înlăturarea din conducerea PSD a politicienilor apropiaţi de Victor Ponta.

Georgian Pop:Orice plecare din partid a unui membru PSD mă întristează, dintotdeauna.

Dar, de regulă, să ştiţi că fiecare politician îşi alege drumul în viaţă.

Şi în momentul în care pleacă de bună-voie şi nu este forţat de partid, atunci este deciza lui.

Fiecare politician îşi doreşte să facă politică în condiţii de eficienţă mai mare pentru ideile politice pe care le promovează şi să îi fie lui mai bine.

Cu privire la acuzaţiile care mi s-au adus, eu nu sunt un om conflictual. Nu am avut şi nu am conflicte cu nimeni din PSD, nici cu parlamentarii colegi din Comisia de Control asupra activităţii SRI, chiar dacă mai există schimburi de replici prin mass-media. Pe fond, consider că activitatea în această comisie a fost una foarte bună. Deşi suntem membri din toate partidele parlamentare, cu o singură excepţie, toate deciziile şi votul în comisie au fost luate în consens. Pentru fiecare hotărâre am discutat foarte mult,cu argumente, şi întotdeuana a prevalat raţiunea.

Reporter: Îşi face SRI treaba?

Georgian Pop:În mandatul meu de preşedinte al Comisiei de Control asupra activităţii SRI, am făcut sute de acte de control. Nu a existat nici o acuzaţie publică la adresa SRI fără ca noi să nu declanşăm un control de legalitate.

Ce înseamnă acest control şi care sunt competenţele unei comisii parlamentare?

Nu doar în România, ci peste tot în lume o comisie parlamentară nu are competenţele pe care le are, de pildă, Parchetul Militar sau orice alt parchet.

Noi solicităm informaţii, documente, facem audieri, mergem în controale la unităţile la SRI. Dar nicăieri în lume o comisie parlamentară nu are acces la documentele secrete care vizează operaţiuni în desfăşurare.

În urma declanşării acestor controale, am primit documente oficiale ale statului român. Sigur că sunt acte secrete, dar sunt asumate cu ştampilă, cu semnătură şi vă asigur că nimeni nu cred că îşi permite să facă fals în documente publice ale statului român.

Am observat, însă, că, deşi ne-am făcut treaba conform competenţelor, avem un deficit de imagine, ceea ce mă deranjează.

Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care tuturor interlocutorilor le explic care sunt competenţele noastre şi cum am acţionat, având documente ca mărturii.

Ori de câte ori cineva a făcut o acuzaţie publică la adresa SRI cum că ar fi făcut o ilegalitate, m-am pronunţat public să vină la comisie, să aducă orice date deţine, ca să le punem pe hârtie şi să declanşăm un control. Vreau să vă spun că nimeni din cei care merg toată ziua pe la televizor şi acuză SRI sau Comisia parlamentară că nu îşi fac treaba, nu a venit la noi să depună vreun document, deşi se spune foarte clar în lege că orice cetăţean al României, că este jurnalist, magistrat, politician etc - poate să facă sesizări la noi.

Am avut astfel de cazuri celebre. Fiind, însă, campanie electorală mă opresc aici. Nu vreau ca, în această perioadă, tema serviciilor secrete să fie un subiect important.

Am făcut şi un apel la colegii din politică şi am spus că, în timpul campaniei electorale, trebuie să lăsăm serviciile secrete să îşi vadă de treaba lor.

Reporter: Dar ele îşi văd de treaba lor?

Georgian Pop:Trebuie să îşi vadă de treaba lor. Rolul meu de la Comisie a fost, în permanenţă, să transmit mesajul către SRI să îşi vadă de competenţele legale şi constituţionale şi să nu interfereze cu politica.

Cred în principiul că în timpul campaniei electorale trebuie să vorbim mai mult despre politică şi mai puţin de servicii, cu o excepţie. Dacă cineva are date concrete că un serviciu secret, în speţă SRI, nu respectă legea, trebuie să vină la Comisie ca să declanşăm controlul.

Reporter: Aţi primit informaţii în această perioadă că SRI se implică în politică?

Georgian Pop:Nu am primit, nu m-a sesizat nimeni cu privire la acest lucru.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre dosarul Black Cube?

Georgian Pop:Este un dosar foarte important.

Competenţele Comisiei sunt zero pe acest caz pentru că regula legală este ca, în momentul în care un parchet - Parchetul General, DIICOT sau DNA - declanşează o acţiune, nici o comisie parlamentară nu mai poate să investigheze absolut nimic pe acel subiect.

Vă asigur că, iniţial, am discutat cu conducerea SRI şi mi-au spus foarte clar că ei au contribuit, conform competenţelor legale, în mod semnificativ, la aflarea adevărului şi la sprijinirea procurorilor.

De fapt, SRI a fost instituţia care a ajutat la prinderea celor din dosarul Black Cube şi nu invers.

Reporter: Vă aşteptaţi la acţiuni ale procurorilor DNA în această perioadă de campanie, împotriva membrilor PSD?

Georgian Pop:În primul rând, nu comentez justiţia, ca om politic. Cred, însă, că toate instituţiile din România - Parlamentul, Guvernul SRI, DNA - toate trebuie să respecte legea, nimeni să nu facă abuzuri.

Referitor la DNA, foarte mulţi ne acuză că suntem partidul care ne opunem luptei anti-corupţie, ceea ce este complet eronat. Nici un Guvern nu a alocat atâtea fonduri către DNA cât a făcut-o Guvernul PSD. Am sprijinit financiar această instituţie ca să îşi facă treaba şi am mărit schema de posturi ca să fie mai eficientă, ceea ce înseamnă susţinerea luptei anti-corupţie.

Suntem un partid responsabil şi respectăm statul de drept.

Reporter: Mi-aţi spus la recentul interviu pe care l-am avut că PSD este în proces de reformare. S-a reformat PSD?

Georgian Pop:Da! Iar cifrele vorbesc de la sine. La Senat avem 85% nume noi dintre candidaţii PSD, care nu au mai fost pe liste până acum, iar la Camera Deputaţilor avem 84%.

Nu cred că a mai existat vreun proces de reformare a unui partid aşa amplu şi profund cum a făcut PSD la aceste alegeri.

Reprter: Vizaţi un post în viitorul Guvern PSD?

Georgian Pop:Aşa cum am mai spus, strategia cea mai bună este să nu vorbim despre nume de premier sau miniştri până nu câştigăm alegerile.