Când va recunoaşte Draghi că salvarea băncilor a rămas singurul obiectiv al BCE?

Când va recunoaşte Draghi că salvarea băncilor a rămas singurul obiectiv al BCE?

Mario Draghi, conducătorul unei instituţii "independente" care ar trebui să aibă grijă de moneda unică, în loc să inunde pieţele cu drogul banilor ieftini pentru a vindeca dependenţa de banii ieftini, fără a-i păsa de efectele supradozei, se priveşte zilele acestea în oglindă şi repetă, probabil, o variantă a monologurilor comicului american Rodney Dangerfield.

"Nimeni nu mă respectă!" spunea Dangerfield în faţa publicului. "De ce nu mă mai respectă pieţele?", se întreabă Draghi.

O ştire de la FxWire arată că "BCE a surprins piaţa, dar piaţa a surprins şi mai mult", prin căderea masivă a principalilor indici europeni, deoarece conducătorul Băncii Centrale Europene a precizat că nu mai este nevoie de noi scăderi ale dobânzilor. A doua zi, pieţele au crescut accelerat, pe fondul "schimbării opiniei traderilor", după cum a scris Bloomberg, însă nimeni nu se încumetă să estimeze cât va dura optimismul.

Reacţia a fost deosebit de dură în Germania, unde cotidianul financiar Handelsblatt a ilustrat ştirea despre noile măsuri ale BCE cu un val de bancnote şi cu un Mario Draghi care îşi aprinde trabucul cu o hârtie de 100 de euro.

Deşi Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, nu a votat la ultima şedinţă de politică monetară a BCE, ca urmare a aplicării principiului rotaţiei voturilor, opoziţia băncii centrale a Germaniei a fost evidenţiată într-un articol din Wall Street Journal.

Conform unei surse anonime, Bundesbank este îngrijorată că pachetele repetate de stimulare "vor iniţia o buclă distructivă a aşteptărilor şi dezamăgirilor", după cum arată WSJ. Cotidianul financiar american mai precizează că au fost 19 voturi pentru reducerea dobânzilor şi extinderea programului de relaxare cantitativă şi 2 împotrivă, Klaas Knot, guvernatorul Băncii Olandei, şi Sabine Lautenschlaeger, reprezentantă a Germaniei în conducerea executivă a BCE.

Într-un articol cu titlul "Jocul periculos cu banii deponenţilor germani", cotidianul financiar Handelsblatt scrie că ultima decizie a BCE reprezintă "cea mai mare redistribuire a avuţiei în Europa din perioada postbelică".

Afirmaţia este susţinută şi de un studiu recent de la BIS (Bank for International Settlements), unde se arată că "inegalitatea a crescut de la declanşarea Marii Crize Financiare", iar principalul factor a fost "creşterea preţului acţiunilor".

Un articol Bloomberg consideră că decizia conducerii BCE de a cumpăra şi obligaţiuni ale companiilor este o "aventură" care "nu poate fi văzută altfel decât un indicator al disperării lui Draghi", iar Mark Gilbert, un alt jurnalist de la Bloomberg scrie că "pieţele financiare nu sunt sigure dacă Mario Draghi este omnipotent sau impotent", în condiţiile în care "Europa a apăsat butonul de panică".