O ştire recentă din revista germană Der Spiegel arată că "Franţa cere finanţarea directă a băncilor din Grecia" cu fonduri de la ESM (European Stability Mechanism).
Thierry Repentin, ministrul francez pentru relaţiile europene, a declarat pentru cotidianul financiar Handelsblatt că "lucrurile ar fi mult mai uşoare dacă ESM ar putea să recapitalizeze direct băncile greceşti."
Dar pentru cine ar fi lucrurile mai uşoare? Pentru Grecia sau pentru Franţa? La citirea ştirii am exclus din start altruismul european al francezilor, iar bănuielile au fost confirmate de un articol al cotidianului online Deutsche Wirtschafts Nachrichten.
Se pare că noua tranşă a ajutorului internaţional acordat Greciei nu mai este suficientă pentru autorităţile de la Paris. De ce? Pentru că "o nouă reducere a datoriilor Greciei pare inevitabilă, în ciuda măsurilor drastice de austeritate", după cum scrie Der Spiegel, care mai aminteşte de problemele politice ridicate de un nou haircut.
În prezent, circa 80% din datoria publică a Greciei este deţinută de creditori din sectorul public european, cum sunt guvernele, agenţiile guvernamentale sau băncile centrale, iar o astfel de măsură ar duce la concretizarea pierderilor, cu efecte deosebit de negative asupra bugetelor naţionale.
Conform articolului din DWN, marile bănci franceze au încă o prezenţă semnificativă în Grecia, în ciuda ieşirilor din ultima perioadă. Credit Agricole şi Societe Generale au înregistrat pierderi masive în urma vânzării participaţiilor deţinute la băncile greceşti Emporiki şi Geniki, care s-au adăugat pierderilor din portofoliul de obligaţiuni guvernamentale ale Greciei.
Acum, Franţa se află într-o poziţie extrem de dificilă, pe fondul creşterii datoriei publice şi a şomajului, iar bugetul guvernului de la Paris nu mai poate face faţă unei noi crize bancare. Ultimele date statistice de la Trezoreria franceză arată un deficit de peste 72 de miliarde de euro în primele cinci luni ale anului curent, cu circa 10 miliarde de euro peste ţinta stabilită în programul de finanţare al datoriei publice pentru întreg anul 2013.
Acesta este adevăratul motiv din spatele cererii Parisului pentru accelerarea alocării directe a fondurilor din cadrul ESM.
Poate că ministrul Repentin, care nu a uitat să precizeze că "vârful crizei se află în spatele nostru", a văzut şi recentul raport privind evoluţia riscului sistemic în Europa, raport publicat lunar de Centrul pentru Managementul Riscului din cadrul Universităţii din Lausanne.
Indicatorii de risc sistemic ai băncilor europene cuantifică deficitul de capital în cazul crizelor financiare, definite printr-un declin de 40% al pieţelor globale într-un interval de şase luni. Acest fenomen s-a întâmplat de trei ori în ultimul secol, în 1929, 2000 şi 2008.
Spre deosebire de testele de stres publicate de autorităţile publice, cadrul de evaluare al institutului elveţian este deosebit de transparent, întreaga metodologie fiind publicată online.
La sfârşitul lunii iunie 2013, pe primul loc se afla sistemul bancar francez, cu un necesar de recapitalizare de peste 290 de miliarde de euro.
De la sfârşitul anului 2011, deficitul de capital al sistemului bancar francez a oscilat în jurul unei medii de circa 310 miliarde de euro, semnificativ peste valoarea medie înregistrată în perioada acută a crizei financiare din 2008 (vezi grafic).
La nivelul băncilor europene, clasamentul Centrului pentru Managementul Riscului plasează pe primul loc Credit Agricole, cu un deficit de capital de circa 90 de miliarde de euro. Celelalte două mari bănci din Franţa, BNP Paribas şi Societe Generale, se află pe locurile patru, respectiv şase, cu un necesar de recapitalizare de 75 miliarde euro şi 55 de miliarde euro. Revista Euromoney apreciază că riscul ridicat al băncilor franceze se datorează "creşterii şi reevaluării pozitive a activelor din portofoliul de tranzacţionare şi a expunerilor faţă de derivatele financiare."
Sistemul bancar francez se află pe locul patru din punct de vedere al gradului de leverage, calculat ca raport între active şi capital, fiind precedat de cele din Slovenia, Cipru şi Portugalia şi urmat de sistemele bancare din Italia şi Olanda.
Michael Rockinger, profesor de finanţe în cadrul Centrului pentru Managementul Riscului, a declarat pentru Euromoney că "Franţa a ieşit în evidenţă prin faptul că nu arată nicio îmbunătăţire a perspectivelor riscului sistemic", pe fondul restructurării bancare din Cipru şi a incertitudinii legate de condiţiile de reglementare.
Pe lângă Franţa, între primele zece ţări din clasamentul CMR se mai află ţări din zona euro cum sunt Germania, Italia, Spania, Olanda şi Belgia, iar deficitul de capital total al sistemelor bancare respective de ridică la circa 698 de miliarde de euro, în condiţiile în care ESM are o capacitate maximă de creditare de 500 de miliarde de euro.
Va reuşi guvernul francez să-şi convingă partenerii europeni de importanţa capitală a injectării fondurilor ESM direct în băncile din Grecia, în speranţa că reacţia în lanţ poate fi oprită?
1. E usor a scrie versuri...
(mesaj trimis de Sylverstar în data de 11.07.2013, 17:24)
...cand nimic nu ai a spune.
Bancile franceze au vandut deja participatiile lor in bancile elene, iar detinerile lor de titluri emise de statul elen au suferit deja haircuturi majore. Deci expunerile pe Grecia ale bancilor franceze sunt deja in mare parte lichidate, iar pierderile derivate din aceasta, atatea cate au fost, sunt contabilizate in bilanturi inca de la sfarsitul anului trecut. Desigur, haircut-uri mai pot fi decise in legatura cu Grecia, insa acestea nu mai pot afecta in mod serios niciuna dintre marile banci franceze. Deci nu vad de unde a vazut dl Rechea aceasta legatura. Simpla lectura a unor articole de presa, fie ele si din Handelsblatt sau Der Spiegel, nu este suficienta pentru a trage astfel de concluzii. Nemtii, inainte sa se uite la francezi, ar trebui sa vada in ce situatie se gasesc bancile lor, cu nimic mai buna decat bancile franceze. Dl Rechea stie oare ce raport fonduri proprii/active are Deutsche Bank ? Ia sa se informeze si sa mai scrie un articol, dar nu urechist de data asta.