Cât va mai rezista BCE în faţa "şarjei" monetare conduse de Federal Reserve?

Preşedintele Federal Reserve, Jerome Powell, a manifestat un optimism contagios la conferinţa de presă care a urmat şedinţei de politică monetară, unde s-a decis, în unanimitate, majorarea dobânzii până la intervalul ţintă de 1,75% - 2%.

Creşterea a fost aşteptată, iar banca centrală americană arată că vor mai urma două majorări până la sfârşitul anului şi altele în 2019, astfel încât să fie depăşit nivelul de 3%, în condiţiile în care declaraţia oficială arată renunţarea la politicile utilizate pentru combaterea crizei financiare, conform unei ştiri Reuters.

Decizia Federal Reserve vine pe fondul unei accelerări semnificative a creşterii preţurilor. Rata oficială a inflaţiei a crescut, în luna mai, până la 2,8%, de la 2,5% în luna precedentă, conform datelor de la BLS (Bureau of Labor Statistics).

Dar Fed-ul preferă o altă măsură a inflaţiei, indicele core PCE (Personal Consumption Expenditures), care nu include alimentele şi energia, şi este raportat de BEA (Bureau of Economic Analysis).

"Indicele core PCE, care exclude preţurile energiei şi alimentelor şi tinde să fie un indicator mai bun al inflaţiei viitoare, a crescut cu o rată anuală de 1,8% în aprilie 2018", a precizat preşedintele Fed-ului în cadrul conferinţei de presă.

În aceste condiţii, Jerome Powell a anunţat că instituţia va tolera un nivel al inflaţiei peste ţinta de 2%, reprezentată de evoluţia indicelui core PCE, cel puţin până în 2020.

Preşedintele Federal Reserve a mai subliniat că "economia o duce foarte bine", iar "revenirea graduală a dobânzii la un nivel mai apropiat de cel normal este cea mai bună cale prin care Fed-ul poate susţine un mediu în care gospodăriile şi companiile din America să prospere".

Aşa să fie oare?

În ciuda justificărilor optimiste ale lui Jerome Powell, decizia unanimă a FOMC (Federal Open Market Committee) a venit, se pare, într-un moment nepotrivit, după cum arată evoluţia curbei randamentelor pentru titlurile de stat americane.

Aceasta şi-a accentuat tendinţa de aplatizare din ultimii ani şi se apropie rapid de inversare (vezi graficul).

Diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor de 10 ani şi cel de 2 ani a coborât sub 0,4 puncte procentuale, cel mai redus nivel din august 2007, în timp ce spread-ul dintre randamentul obligaţiunilor de 30 şi 5 ani a ajuns la 0,25 puncte procentuale.

O inversare a curbei randamentelor, fenomen caracterizat prin dobânzi pe termen scurt mai mari decât cele pe termen lung, este privită cu îngrijorare, deoarece "fiecare recesiune a economiei americane din perioada postbelică a fost precedată de o inversare a curbei randamentelor", după cum arată MarketWatch.

Să fie altfel acum? Fostul preşedinte al Federal Reserve, Ben Bernanke, a declarat recent, în cadrul unei conferinţe organizate de American Enterprise Institute, că "economia americană se va confrunta cu un moment Wile E. Coyote în 2020".

Nefericitul personaj din seria de desene animate Road Runner trece deseori peste marginea prăpastiei şi realizează prea târziu că nu mai are niciun punct de sprijin.

În opinia lui Bernanke, programul guvernamental de reducere a taxelor şi stimulare fiscală vine într-un moment nepotrivit, deoarece "economia se află deja la stadiul de ocupare integrală a forţei de muncă", iar efectele sale se vor disipa în circa 2 ani.

Dar dacă acum este, cu adevărat, altfel, iar o inversare a curbei randamentelor nu mai reprezintă un semnal al recesiunii? Oare poate scăpa economia Americii neatinsă, în condiţiile în care atragerea fluxurilor de capital, atât din Europa cât şi din economiile emergente, poate conduce la o recesiune globală?

Dolarul a crescut semnificativ după decizia Federal Reserve, însă aprecierea sa faţă de euro s-a inversat destul de rapid, pe fondul "aşteptărilor privind deciziile de la şedinţa de politică monetară a BCE".

Cursul USD/EUR a crescut până la 1,1852 înainte de publicarea deciziei BCE, iar apoi a înregistrat un declin accelerat până la 1,166, conform cotaţiilor de la Bloomberg.

Motivul? Consiliul Guvernatorilor BCE a decis menţinerea neschimbată a dobânzilor de politică monetară şi continuarea programului de relaxare cantitativă până în septembrie 2018, la o rată lunară a achiziţiilor nete de 30 de miliarde de euro, care se va reduce la 15 miliarde în ultimele trei luni ale anului.

Sfârşitul programului de tipărire, la 1 ianuarie 2019, nu va fi urmat imediat de trecerea la normalizarea dobânzilor. În comunicatul de presă al BCE se arată că "dobânzile vor rămâne la nivelul actual cel puţin până în vara anului 2019".

În aceste condiţii, diferenţa dintre dobânda de politică monetară din SUA şi cea din zona euro poate ajunge până la aproape 3 puncte procentuale în următoarele 12 luni, iar această evoluţie nu poate decât să accelereze ieşirile de capital din Europa, chiar dacă nu vor mai apărea noi probleme la nivelul economiilor falimentare din zona euro.

Spread-ul între dobânzile oficiale din America şi Europa nu este, însă, singura problemă pentru Mario Draghi.

O influenţă majoră asupra costurilor de finanţare va avea şi continuarea procesului de normalizare a bilanţului Federal Reserve. Programul actual prevede o contracţie a bilanţului de aproape 1 trilion de dolari până la sfârşitul anului 2019, în condiţiile în care ultimele date publicate de Federal Reserve Bank of New York arată un nivel de 4,09 trilioane de dolari.

Se poate spune că banca centrală americană conduce "şarja" normalizării pe două fronturi, în timp ce BCE se ascunde îngrozită în "tranşee", deoarece ştie că orice acţiune a sa înseamnă faliment sigur pentru guvernele unor importante ţări din zona euro.

Dacă ultima decizie de politică monetară a Fed-ului a fost aşteptată, lipsa de acţiune a Băncii Chinei a fost neaşteptată, după cum scriu agenţiile de presă.

Aceasta anunţa, de obicei, majorări sau scăderi ale dobânzii de politică monetară similare cu cele anunţate de Fed, astfel încât să păstreze stabilitatea cursului yuanului faţă de dolar.

Acum, banca centrală a celei mai mari economii din Asia a menţinut neschimbate dobânzile de intervenţie pe piaţa monetară, pentru operaţiunile repo şi reverse repo, pe fondul încetinirii semnificative a activităţii economice.

Despre investiţii, care au înregistrat cea mai mică creştere din ultimii 22 de ani, economiştii de la Rabobank au declarat că "au fost şocant de slabe după standardele chineze", conform unei ştiri Reuters.

Problemele sunt mult mai grave în alte economii emergente mari, cum sunt Turcia, Brazilia, Argentina sau Indonezia, care se confruntă cu deprecierii semnificative ale monedelor naţionale, pe fondul ieşirilor masive de capital.

După ce a transmis semnalul, luna trecută, că aceste probleme nu vor influenţa deciziile Federal Reserve, preşedintele Jerome Powell şi-a confirmat hotărârea şi la ultima şedinţă de politică monetară.

Bloomberg a scris recent că "economiile emergente nu pot da vina pe Federal Reserve pentru problemele lor".

De ce? Pentru că în ultimul deceniu "s-au înfruptat" din banii ieftini, însă "investiţiile" au avut mai mult un caracter speculativ şi au condus la accentuarea dezechilibrelor interne şi externe. "Suferinţa" actuală este rezultatul reducerii lichidităţii globale, după cum mai scrie Bloomberg.

În acest context, a venit şi avertis­mentul de la BNR, la prezentarea ultimului raport asupra stabilităţii financiare, conform căruia "suntem la începutul procesului de majorare a dobânzilor" şi "nu vom mai vedea dobânzi extrem de mici şi negative".

Când BCE s-a angajat pe calea reducerii dobânzilor şi a programului de tipărire, autoritatea monetară a statului român a urmat "lumina călăuzitoare" de la Frankfurt şi a redus dobânda de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

Se pare că acel "far" s-a stins, iar acum deciziile Federal Reserve au devenit mai importante decât cele ale BCE pentru măsurile de politică monetară de la noi.

Din păcate, "şarja" Fed-ului este mult prea puternică pentru a fi urmată de BNR, care până acum s-a mulţumit doar să urmeze piaţa, iar noi suntem condamnaţi, din nou, să înfruntăm nepregătiţi vremurile interesante ce vor veni.