CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind statutul aleşilor locali

Actualizare 14:45 Liviu Dragnea: "Vom pune legea privind aleşii locali în acord cu decizia CCR"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, astăzi, că Parlamentul va pune legea privind aleşii locali condamnaţi cu suspendare în acord cu decizia CCR, afirmând că parlamentarii care au iniţiat şi adoptat legea nu sunt experţi în Constituţie, ci au votat cum le-a dictat conştiinţa, potrivit unor surse din presă.

"Categoric (vom pune în acord legea cu decizia CCR)", a răspuns preşedintele PSD Liviu Dragnea, întrebat dacă va pune în acord legislaţia cu decizia CCR privind primarii condamnaţi cu suspendare.

Liviu Dragnea a menţionat că pronunţarea CCR clarifică situaţia pentru că "nimeni nu ştia exact" cum stau lucrurile.

"Parlamentul a adoptat o lege într-un sens, în final Curtea Constituţională a spus că nu este constituţională legea respectivă, cel puţin un lucru s-a câştigat. Un lucru s-a clarificat pentru că erau păreri diferite, instanţele erau puse într-o situaţie complicată, prefecţii erau puşi într-o situaţie complicată, primarii erau puşi. Nimeni nu ştia exact. Acum, după tot acest proces, toată lumea ştie care este linia", a precizat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă majoritatea parlamentară ar trebui să răspundă pentru că legea adoptată de Parlament a creat un regim discriminatoriu, Liviu Dragnea a afirmat că "din fericire, Parlamentul mai are voie să adopte legi fără să fie băgat în puşcărie".

"Au fost declarate legi neconstituţionale de-a lungul vremii şi vor fi în continuare pentru că parlamentarii au o anumită opinie atunci când votează. Nu toţi sunt constituţionalişti. Din câte ştiu eu CCR are doar nouă judecători. Restul, sigur, ne putem da cu părerea, dar un parlamentar votează aşa cum îi dictează conştiinţa, de aia l-a trimis poporul acolo. Nu este specialist în Constituţie. De aia este Curtea Constituţională", a precizat liderul PSD, conform aceloraşi surse.

(L.B.)

---------

Curtea Constituţională a României a admis, în unanimitate, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali, potrivit unor surse din presă.

"O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local", a declarat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, conform aceloraşi surse.

Pe 22 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Klaus Iohannis consideră că intervenţia legislativă asupra art. 9 lit. f) şi art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, primar şi preşedinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.

"Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale ce nu face distincţie în funcţie de modalităţile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menţionează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislaţia penală în vigoare), fie intenţia legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, aşa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituţie şi au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici exigenţele principiului egalităţii, aşa cum rezultă acesta din art. 16 din Constituţie", menţiona Preşedinţia.

Astfel, susţine şeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin "hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare" presupune că instanţa a stabilit în mod definitiv vinovăţia acestuia.

"Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt 'cu executare', chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", preciza Iohannis.

În sesizare, preşedintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia, iar o condiţie a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceştia se obligă la respectarea Constituţiei şi a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie pun în evidenţă principiul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, de la care, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală şi venind în contradicţie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România.