CE propune noi norme pentru fondurile de piaţă monetară

Comisia Europeană (CE) a adoptat, astăzi, o comunicare privind sistemul bancar paralel şi a propus noi norme pentru fondurile de piaţă monetară (FPM), potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Comunicarea este urmarea Cărţii verzi de anul trecut privind sistemul bancar paralel. Aceasta sintetizează activităţile întreprinse până în prezent de Comisie şi stabileşte posibile acţiuni ulterioare în acest domeniu important.

Prima dintre aceste acţiuni ulterioare - noile norme propuse pentru fondurile de piaţă monetară - este prezentată astăzi şi are scopul de a garanta că fondurile de piaţă monetară pot face faţă mai bine presiunii de răscumpărare în cazul unei situaţii tensionate pe piaţă prin consolidarea profilului de lichiditate şi a stabilităţii FPM.

Dl Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a declarat: "Am reglementat în mod amplu băncile şi pieţele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presupune sistemul bancar paralel. Acesta din urmă are un rol important în finanţarea economiei reale şi trebuie să ne asigurăm că este transparent şi că beneficiile obţinute în urma consolidării anumitor entităţi şi pieţe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate către sectoarele mai puţin reglementate".

Noile norme propuse astăzi abordează fondurile de piaţă monetară (FPM) care sunt domiciliate sau vândute în Europa şi au scopul de a îmbunătăţi profilul de lichiditate şi stabilitatea acestora.

Conform comunicatului, FPM vor avea obligaţia de a deţine cel puţin 10 % din portofoliul lor în active care au scadenţa într-o zi şi încă 20 % în active cu scadenţa într-o săptămână. Scopul acestei cerinţe este de a permite fondurilor de piaţă monetară să restituie investitorilor fondurile atunci când aceştia doresc să le retragă în termen scurt. Pentru a evita situaţia în care un emitent unic are o pondere nejustificată în valoarea activului net (VAN) a unui FPM, expunerea faţă de un emitent unic va fi plafonată la 5 % din portofoliul unui FPM (din punct de vedere valoric). Pentru FPM standard, un emitent unic ar putea reprezenta 10 % din portofoliu.

"Pentru a ţine seama de tendinţa FPM cu VAN constantă de a solicita sprijinul sponsorului în vederea stabilizării răscumpărărilor la valoarea nominală, conform noilor norme, acest tip de FPM va trebui să stabilească o rezervă de capital predefinită. Această rezervă va fi activată pentru a acoperi răscumpărările stabile în perioadele în care activele de investiţii ale FPM înregistrează o scădere a valorii", mai arată sursa citată.

Fondurile de piaţă monetară (FPM) reprezintă o sursă importantă de finanţare pe termen scurt pentru instituţiile financiare, întreprinderi şi guverne. În Europa, aproximativ 22 % din instrumentele de datorie pe termen scurt emise de guverne sau de întreprinderi sunt deţinute de FPM. Aceste fonduri deţin 38 % din datoria pe termen scurt emisă de sectorul bancar. Din cauza interdependenţei sistemice între FPM, sectorul bancar, finanţarea întreprinderilor şi finanţarea publică, funcţionarea lor a fost în centrul activităţii internaţionale privind sistemul bancar paralel.

Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entităţi şi activităţi din afara sistemului bancar clasic. Băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate ca băncile, cu toate că acestea desfăşoară activităţi similare celor desfăşurate de bănci. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB) a estimat, în ansamblu, dimensiunea sistemului bancar paralel mondial la aproximativ 51 de bilioane euro în 2011, potrivit comunicatului CE. Această valoare reprezintă 25-30 % din totalul sistemului financiar şi jumătate din valoarea activelor bancare. Prin urmare, sistemul bancar paralel este de importanţă sistemică pentru sistemul financiar european.