CE VALOARE MAI ARE CUVÂNTUL GUVERNELOR EUROPENE? Germania exercită presiuni asupra Austriei pentru onorarea garanţiilor bancare

Actualizare : BCE a cerut băncilor europene să raporteze expunerile detaliate faţă de Austria

În urma deciziei autorităţilor de la Viena de a suspenda plata datoriilor "băncii rele" Heta Asset Resolution, Banca Centrală Europeană a cerut tuturor băncilor din zona euro să prezinte un raport detaliat cu privire la expunerile faţă de Austria, conform unei ştiri Reuters.

De asemenea, BCE doreşte să cunoască şi planurile pentru constituirea provizioanelor aferente acestor expuneri.

"Problema este tratată cu cea mai mare seriozitate", au declarat surse anonime de rang înalt de la BCE pentru Reuters. Banca Centrală Europeană a refuzat să comenteze informaţia.

După cum mai scrie Reuters, "credibilitatea Austriei este pusă sub semnul întrebării la nivelul sistemului bancar european, pe fondul deciziei de aplicare a unui haircut creditorilor Hypo Alpe Adria, în condiţiile în care piaţa a pornit mereu de la ipoteza susţinerii necondiţionate din partea statului".

----------

La începutul crizei datoriilor suverane din Grecia, autorităţile de la Bruxelles au promovat ideea că acestea pot fi plătite, pe fondul susţinerii financiare din partea partenerilor europeni şi a implementării unor programe de austeritate şi restructurare a economiei.

"Realismul" tuturor planurilor de "salvare" de până acum a condus la falimentul iminent al Greciei, iar opinia majoritară, inclusiv în cercurile de putere ale Europei, arată că datoria publică a ţării nu poate fi plătită.

Scenariile falimentului Greciei, elaborate la nivelul Băncii Centrale Europene, arată că haircut-ul aplicat datoriilor sale suverane, estimate la circa 320 de miliarde de euro, poate ajunge până la 95%, după cum scria recent revista germană Manager Magazin (vezi articolul "BCE are scenariile pentru ieşirea Greciei din zona euro", BURSA, 18.03.2015, ediţia online).

Evoluţiile din ultimele luni arată că, din păcate, nici situaţia financiară a altor ţări europene, inclusiv a celor din nucleul dur al zonei euro, nu trebuie considerată stabilă şi solidă.

Austria ne-a oferit, mai ales în ultimele săptămâni, un nou exemplu cu privire la efectele deosebit de nocive ale legăturii strânse dintre autorităţile publice şi sistemul bancar.

Este vorba, bineînţeles, despre decizia unilaterală de suspendare a plăţii datoriilor Heta Asset Resolution (HAR), "banca rea" creată pentru preluarea creditelor neperformante din portofoliul băncii Hypo Alpe Adria, care a fost naţionalizată în 2009. Suspendarea plăţilor are ca scop câştigarea timpului necesar pentru elaborarea cadrului de bail-in al creditorilor, conform unei legi intrate în vigoare la începutul anului curent. Legea a fost elaborată pe baza unei directive europene care trebuie inclusă în legislaţia ţărilor Uniunii Europene până la începutul anului viitor.

Dacă ar fi fost vorba despre o ţară în curs de dezvoltare sau poate chiar de la periferia zonei euro, concluzia ar fi fost, probabil, că asistăm la un default suveran. Spre deosebire de Grecia, unde datoriile sunt prea mari pentru a fi plătite integral, în cazul Austriei este vorba despre refuzul autorităţilor centrale de a onora garanţiile acordate de landul Carinthia.

Încetarea plăţilor pentru datoriile Heta a avut un efect imediat în Germania. Banca Düsseldorfer Hypothekenbank (DuesselHyp) a fost preluată de Fondul de Protecţie a Depozitelor, care este administrat de Asociaţia Băncilor din Germania (BdB), pe fondul unei pierderi care a depăşit semnificativ nivelul capitalului său (vezi articolul "'Banca rea' din Austria face prima victimă în Germania", BURSA, 17.03.2015).

O altă bancă mult mai mare, BayernLB, a anunţat zilele trecute o pierdere de 1,32 miliarde de euro pentru 2014, în urma "ştergerii" unor credite de 1,2 miliarde de euro acordate băncii Hypo Alpe Adria, după cum scrie Reuters.

Aici situaţia este mai complicată. Acţionarul majoritar al băncii BayernLB este landul Bavaria, care deţine 75% din acţiuni. Pe fondul euforiei creditării şi a "cuceririi" noilor pieţe din Estul Europei, BayernLB a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al băncii Hypo Alpe Adria în 2007, în timp ce era ocupată să nu "rateze" implozia creditului subprime din Statele Unite. Doi ani mai târziu, BayernLB a vândut pachetul său de acţiuni Hypo către statul austriac pentru un euro.

Într-un articol din decembrie 2014, Bloomberg scrie că Austria a acţionat în judecată banca bavareză deoarece "situaţia catastrofică a băncii nu a fost prezentată corect de BayernLB în momentul naţionalizării", după cum a declarat Hans Joerg Schelling, ministrul de Finanţe al Austriei. Guvernul de la Viena cere despăgubiri de 3,5 miliarde de euro.

Şi BayernLB a dat în judecată statul austriac, încercând să-şi recupereze toate finanţările acordate băncii Hypo Alpe Adria înainte de naţionalizare.

"Vrem banii înapoi", a precizat Markus Soeder, ministrul de finanţe al Bavariei, în opinia căruia "situaţia precară a Heta se datorează managementului austriac", după cum scrie Reuters. Finanţări de 2,4 miliarde de euro sunt considerate credite de către banca germană, în timp ce în Austria suma este considerată aport de capital.

Având în vedere că expunerea totală a băncilor din Germania faţă de Heta este de 5,5 miliarde de euro, conform datelor de la Bundesbank, cele cinci asociaţii bancare din Germania au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care se arată că "acţiunile Austriei contravin principiilor circulaţiei libere a capitalului din legile UE", după cum scrie Reuters.

Autorităţile de la Berlin susţin acest punct de vedere, chiar dacă au fost cel mai agresiv susţinător al directivei europene de soluţionare a insolvenţelor bancare (Bank Recovery and Resolution Directive).

Conform unei ştiri din revista germană Deutsche Wirtschafts Nachrichten, un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe de la Berlin a declarat că "împărtăşim îngrijorarea industriei bancare din Germania cu privire la efectele noii legi asupra creditorilor individuali şi am transmis opiniile noastre Comisiei Europene".

Decizia autorităţilor austriece în legătură cu HAR are, însă, implicaţii mult mai grave pentru Europa. Într-un articol recent de la Bloomberg se arată că "a fost spulberat mitul din jurul datoriilor lipsite de risc". Expuneri de aproape 1,3 trilioane de euro, considerate odată a fi lipsite de risc, au devenit nesigure, conform estimărilor agenţiei de ştiri.

"A existat o prea mare încredere în autorităţile publice", a declarat Otto Dichtl, analist de credit la Stifel Nicolaus Europe Ltd., pentru Bloomberg, care apreciază că "refuzul Austriei de a susţine Carinthia este o măsură fără precedent", iar "din punct de vedere juridic ne aflăm pe un teritoriu necunoscut".

Primul raport cu privire la datoriile contingente ale ţărilor din UE, publicat recent de Eurostat, arată că, pentru Austria, valoarea acestora este de 113 miliarde de euro. În cazul Germaniei, suma este de 512 miliarde de euro, iar pentru Spania şi Franţa valorile sunt de 193 de miliarde, respectiv 117 miliarde, după cum arată Bloomberg.

Austria a ajuns în situaţia în care o parte a datoriilor contingente, reprezentate mai ales de garanţii guvernamentale care însoţesc emisiunile de obligaţiuni ale companiilor sau instituţiilor financiare, s-au transformat în datorii reale. Iar Austria nu vrea să plătească.

Va fi acesta un caz singular sau vor urma şi alte refuzuri de plată? După cum arată concluziile unei analize recente de la banca de investiţii Natixis, comedia amară a acţiunilor în justiţie între "partenerii" europeni este abia la început.

"Zona euro este capabilă doar să "fure' creştere economică de la alţii", deoarece "îmbunătăţirea situaţiei în ultima perioadă nu s-a datorat condiţiilor interne", arată analiştii de la Natixis. În opinia lor, deprecierea euro, scăderea preţului petrolului şi excedentul comercial al Germaniei sunt factorii care au creat aparenţa redresării.

În ultimele luni am asistat la o creştere dramatică a presiunii Germaniei asupra Greciei, care, în calitate de "falit" oficial al Europei, este folosită ca exemplu. Oare vor fi folosite aceleaşi unităţi de măsură şi în cazul Austriei?