CENTENAR Preşedintele nu vrea festivism inutil - ministrul culturii, speriat de lipsa viziunii

Febra sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a cuprins autorităţile. Fiecare are o idee, un proiect, un logo, într-o lipsă de viziune unitară şi de comunicare uluitoare pentru toată lumea.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine că nu e cazul să cădem într-un "festivism inutil", insistând că nu doreşte să asiste la apariţia unei noi "Cântări a României", pe modelul celei din perioada comunistă. În aceeaşi linie, Ministrul Culturii, George Ivaşcu, susţine că a rămas "paralizat" când a văzut ce idei erau incluse în proiectul iniţial şi s-a speriat de lipsa unei viziuni unitare.

În cadrul dezbaterii despre Centenarul Unirii, organizată la Cotroceni săptămâna trecută, preşedintele Iohannis a declarat că toate evenimentele trebuie să fie percepute ca făcând parte dintr-un întreg mai mare: "Ar fi greşit să cădem într-un festivism inutil. În niciun caz nu-mi doresc să recreăm «Cântarea României» - vă aduceţi aminte unii dintre dumneavoastră cum a fost: o sumă de evenimente culturale, unele dintre ele chiar bune, dar cel puţin eu nu-mi amintesc că ar fi apărut o mândrie, o bucurie naţională de acolo. Dar de data asta îmi doresc să apară, fiindcă, dacă reuşim acest lucru, atunci vor apărea sinergiile, va apărea la fiecare participant, organizator şi facilitator sentimentul că într-adevăr este parte din ceva mai mare, contribuie la ceva important pentru naţiune şi atunci o să apară o energie care ne duce cu bine în următorul nostru secol, pe care cu toţii cred că ni-l dorim de modernitate. Din acest motiv, e important să nu uităm că o naţiune fără trecut nu are viitor, dar ca să creezi viitorul trebuie să te străduieşti, nu e suficient să ştii istorie. Istoria trebuie celebrată, iar viitorul trebuie creat".

Ministrul Culturii s-a declarat contrariat de multitudinea de proiecte fără nicio legătură între ele: "Această mare sărbătoare era de fapt o împărţeală în 2.042 de idei de proiect. (...) Era o lipsă de viziune şi un concept care să conducă. Oamenii, săracii, au pus acolo ceea ce credeau că e mai reprezentativ pentru ei. Exemple despre ceea ce am găsit: trebuia să editez o carte despre bolile cele mai frecvente din ultimii 100 de ani, reabilitare, reparaţii drumuri şi căi de acces, turneu de fotbal la care vor participa echipe din judeţ. Unele din cele 2.042. Le-am scos pe cele care în momentul acela m-au paralizat. În primul rând trebuie pus stop acestor serbări care nu se constituie într-o mare sărbătoare. (...) Vom avea de sărbătorit în acest an câteva date de aur. În sunetul festivităţilor, cel mai semnificativ semnal sonor pe care îl putem da ar fi un minut de tăcere. Nu doar ca să ne reculegem pentru sacrificiul total al românilor de acum o sută de ani, ci şi un moment de tăcere în care fiecare să ne întrebăm cum putem contribui, nu cu vorbe mari, ci cu fapte modeste, în fiecare zi, pentru ca România mea să devină România noastră".

Potrivit ministrului Culturii, aniversarea Centenarului trebuie să fie un moment "de trezire şi renaştere naţională", de schimbare de atitudini şi mentalităţi în abordarea problemelor fundamentale ale naţiunii, în folosul prezentului, dar mai ales al viitorului. Ivaşcu a ţinut să sublinieze că Centenarul nu se va termina în 31 decembrie 2018, iar acţiunile aferente acestuia se vor desfăşura pe parcursul mai multor ani.