CERERE DE EXTRĂDARE FĂRĂ REZULTAT POZITIV Ministerul Justiţiei l-a favorizat pe inculpatul Sebastian Ghiţă

Curtea de Apel de la Belgrad a anunţat că fostul deputat Sebastian Ghiţă nu va fi extrădat în România. Prin această decizie, instanţa a menţinut sentinţa Curţii Supreme a Serbiei, hotărâre contestată de Ministerul Justiţiei.

Rezultatul demersurilor făcute de ministerul de resort este neaşteptat mai ales că, din primăvară şi până acum, ministrul Tudorel Toader a oferit mai multe asigurări presei că dosarul privind extrădarea inculpatului Sebastian Ghiţă va fi soluţionat favorabil, deoarece au fost trimise în Serbia toate documentele necesare.

În realitate, extrădarea lui Ghiţă a trenat foarte mult tocmai din vina lui Tudorel Toader. Iniţial acesta a trimis Ministerului de Justiţie din Serbia o solicitare care nu conţinea toate elementele din dosarul de urmărire penală care să justifice cererea de extrădare. Ulterior, după o altă perioadă de timp, în care Tudorel Toader a afirmat că a fost necesar ca toate documentele din dosar să fie traduse, solicitarea a fost trimisă din nou autorităţilor sârbe.

În 12 martie 2018, invitat la Antena 3, ministrul Tudorel Toader declara: "Judecătorii din Serbia au cerut informaţii cu privire la natura, conţinutul, modul de desfăşurare a activităţii infracţionale. Documentele au ajuns la Ministerul Justiţiei săptămâna trecută, am solicitat Curţii de Apel Ploieşti informaţiile necesare, le-am primit. Astăzi cel mai probabil vom primi originalul documentelor respective şi le trimitem în Serbia prin curierat rapid"

Ulterior, în 20 martie 2018, ministrul justiţiei a declarat: "Ministerul Justiţei şi instanţele naţionale şi-au îndeplinit obligaţiile de transfer a tuturor documentelor necesare şi a celor suplimentare solicitate. Nici ministrul Justiţiei, nici instanţele nu pot interveni, nu pot genera măsuri de accelerare a cauzei de către instanţa competentă din Serbia".

Declaraţia de mai sus a fost făcută în contextul în care în 26 martie Tudorel Toader urma să aibă o întâlnire cu preşedintele Curţii Constituţionale din Serbia şi cu alţi oficiali din domeniul justiţiei sârbe. El a susţinut că la acea întâlnire va aborda "inevitabil" şi subiectul extrădării lui Sebastian Ghiţă.

În acelaşi context, Tudorel Toader a menţionat: "Noi nu putem lua nicio masură, niciun demers să afecteze activitatea instanţei independente din Serbia. Ce putem face: cu promptitudine am răspuns la toate solicitările pe care le-au făcut".

• Documente trimise cu întârziere

Toate asigurările oferite presei şi publicului din ţara noastră de către ministrul justiţiei înainte de plecarea în Serbia s-au făcut ţăndări odată ce Tudorel Toader a ajuns la Belgrad. Deşi el a susţinut că primele documente privind extrădarea lui Sebastian Ghiţă au fost trimise în Serbia încă din 9 martie, cotidianul Danas din ţara vecină a afirmat într-un articol că aceste documente s-au pierdut. În articolul respectiv, jurnaliştii din ţara vecină susţin că au cerut informaţii cu privire la actele trimise de Ministerul Justiţiei din Româ-nia, iar Înalta Curte de la Belgrad le-a răspuns că instituţia nu a primit, până în acel moment, niciun document cu privire la extrădarea lui Sebastian Ghiţă.

Articolul celor de la Danas a fost publicat a doua zi după vizita din 26 martie a lui Tudorel Toader în Serbia, prilej cu care ministrul justiţiei a declarat: "Instanţa a cerut lămuriri suplimentare, le-am transmis, pe 9 martie au ajuns la dânşii. Judecătorii urmează ca, pe baza întregii documentaţii administrate, să se pronunţe cu privire la cererea de extrădare". Menţionăm că declaraţiile lui Toader au fost făcute după întâlnirea cu Nela Kuburovic, Ministrul Justiţiei din Serbia.

Confruntat la întoarcerea în ţară cu cele spuse de jurnaliştii sârbi, Tudorel Toader, în 27 martie, a revenit cu o altă declaraţie în care a susţinut că a durat două săptămâni, respectiv de pe 7 martie pe 21 martie, ca magistraţii Curţii de Apel Ploieşti să trimită documentele în original pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă, precizând că "şi pe jos ar fi ajuns mai devreme". Ministrul jus-tiţiei a spus: "Am transmis solicitarea la Curtea de Apel Ploieşti pe 27 februarie. Pe 7 martie, Curtea de Apel Ploieşti ne-a transmis documentele, Ministerul Justiţiei le-a tradus, pe 8 martie le-a transmis prin fax la Curtea Supremă din Serbia. Cu dovadă de expediere, cu dovadă de primire. Am solicitat Curţii de Apel, cum cere procedura de extrădare, documentele în original. Dacă ni le-a trimis în copie pe 7 martie, în original ni le-a trimis pe 21 martie 2018. În aceeaşi zi, 21 martie, au fost transmise prin curierat rapid către Ministerul Justiţiei din Serbia şi avem dovada primirii la minister pe 23 martie. Cel mult, puteţi întreba Curtea de Apel Ploieşti de ce i-au trebuit două săptămâni, de pe 7 martie până pe 21 martie, să ajungă de la Ploieşti la Ministerul Justiţiei din România, unde ar fi ajuns şi pe jos mai devreme de două săptămâni".

• Ministrul Justiţiei oferea noi asigurări, în iunie

Imediat după achitarea lui Sebastian Ghiţă, în primă instanţă, în 14 iunie, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-unul dintre dosarele în care este acuzat (este vorba despre dosarul în care a fost inculpat alături de şefi din Poliţia Prahova şi de câţiva procurori), Tudorel Toader a menţionat că nu are de ce să retragă cererea de extrădare pe numele fostului deputat şi a oferit noi asigurări că această procedură va fi finalizată cu un rezultat pozitiv pentru statul român.

"În momentul acesta, nu avem niciun temei juridic să anulăm, să retragem solicitarea de extrădare. Prin urmare, el rămâne sub puterea celuilalt mandat de arestare. În mod firesc, aşteptăm hotărârea şi în acel dosar, în funcţie de care sigur vom proceda potrivit prevederilor legale. Când va scăpa şi de acel mandat vom discuta", a afirmat Tudorel Toader, în 14 iunie.

După ce Elena Udrea a fost condamnată definitiv de ÎCCJ, vorbind despre extrădarea acesteia din Costa Rica, ministrul justiţiei s-a referit şi la cazul Sebastian Ghiţă. Cu acest prilej, Tudorel Toader, în 25 iunie, a spus: "Procedura de extrădare este cea prevăzută de legea 302. Fac apel la dumneavoastră ca să reflectaţi realitatea aşa cum este ea, nu aşa cum o vor unii sau alţii. Şi în cazul Ghiţă am trimis documentele pentru extrădare. Am rugat chiar în ziua respectivă de la direcţia de specialitate şi am comunicat exact documentele, data, procedura realizată. Ministerul Justiţiei, şi de data aceasta, ca de fiecare dată de alt-fel, şi-a îndeplinit la timp şi complet obligaţiile care-i revin. Nu uitaţi că avem obligaţii partajate, trebuie să vină de la instanţă, noi transmitem mai departe solicitarea respectivă".

• Extrădare refuzată... pe bază de azil

În ciuda tuturor asigurărilor cu privire la îndeplinirea exemplară a obligaţiilor ce îi reveneau ministerului pe care îl conduce, la sfârşitul lunii iulie, Tudorel Toader s-a trezit că solicitarea de extrădare a lui Sebastian Ghiţă a fost respinsă de Curtea Supremă de Jus-tiţie din Serbia. Considerentul principal al deciziei Curţii Supreme sârbe a fost că Sebastian Ghiţă a solicitat şi a primit azil în ţara vecină, pe motiv că în România este persecutat din raţiuni politice. Din aceste considerente, instanţa nu a putut decât să respingă cererea de extrădare.

După această decizie, în 30 iulie, ministrul Toader a declarat: "Să vedem ce anume au evocat judecătorii, să vedem dacă este o chestiune de procedură şi în ce constă. Până la urmă, că-i stat membru sau nemembru, trebuiesc respectate standardele de protecţie a drepturilor, a libertăţilor. Vedem, analizăm, tragem concluzii".

El a refuzat să spună dacă respingerea are legătură cu anchetele pornite la sediul structurii care a instrumentat dosarele lui Sebastian Ghiţă.

Tudorel Toader le-a cerut subordonaţilor săi să conteste hotărârea instanţei supreme sârbe. Contestaţia a fost judecată de Curtea de Apel de la Belgrad care a stabilit, miercuri, 22 august, că decizia Curţii Supreme a fost corectă, atât timp cât Sebastian Ghiţă este azilant cu drepturi depline în Serbia şi că o extrădare în România i-ar afecta dreptul la apărare şi drepturile procesuale.

Curios este de ce Tudorel Toader a dat tot timpul asigurări că extrădarea va fi soluţionată favorabil, mai ales în 14 iunie, 25 iunie şi 30 iulie, deşi cunoştea faptul că Sebastian Ghiţă primise azil politic în Serbia încă din 1 iunie printr-o decizie a Ministerului de Interne care a rămas definitiv în vigoare în 18 iunie.

Practic, Tudorel Toader ori nu a avut toate informaţiile, ori a ales să ofere date eronate către presa din România şi către public, fapt care, coroborat cu tărăgănarea declanşării procedurii de extrădare şi a trimiterii documentelor către partea sârbă, poa-te duce la concluzia că ministrul jus-tiţiei şi subordonaţii săi l-au scăpat pe Sebastian Ghiţă de apariţia în faţa instanţelor din ţara noastră şi de punerea în aplicare a mandatului de arestare preventivă emis într-unul dintre dosare. Acest lucru se numeşte favorizarea infractorului, faptă pedepsită de Codul Penal. Inclusiv de cel modificat de coaliţia PSD-ALDE în sesiunea extraordinară a Parlamentului de la începutul lunii iulie.