Chetreanu, CNVM: "Avem în vedere tranzacţiile efectuate de administratorii BVB"

Reporter: Domnul Teodor Ancuţa, preşedintele bursei sibiene, a declarat, recent, că va vota în favoarea fuziunii dintre bursele autohtone şi că poartă discuţii în acest sens cu domnii Cristian Sima şi Daniel Ţepeş, actori foarte importanţi în cadrul celor două burse. Există cumva pericolul unei concertări în această situaţie?

Bogdan Chetreanu: Din nou, este vorba despre interpretarea noţiunii de concertare... Fuziunea celor două burse va fi supusă aprobării acţionarilor în adunările generale de la finele lunii aprilie. Mi se pare firesc ca toţi actorii implicaţi să facă tot ce este posibil ca să convingă acţionarii să voteze în favoarea fuziunii...

Reporter: Dar nu sunt întâlniri între toţi actorii interesaţi în fuziune, ci doar între trei dintre ei.

Bogdan Chetreanu: Nu aş vrea să intru în "bucătăria" lor... fuziunea este problema lor. Comisia s-a pronunţat în nenumărate rânduri în favoarea unei fuziuni. România nu este o piaţă suficient de dezvoltată ca să aibă două burse. O fuziune nu ar face decât să aducă beneficii ambilor parteneri.

A fost vehiculat numele domnului Sima pentru că domnia sa a fost mai reticent faţă de această operaţiune. Am înţeles că domnul Sima şi alţii care, în trecut, erau mai sceptici, privesc fuziunea, acum, cu alţi ochi.

Problemele de concertări se referă, în pricipal, la alegerea Consiliilor de Administraţie la SIF-uri, aici avem probleme cu votul concertat.

Reporter: Am văzut, recent, o schimbare bruscă în Consiliul de Administraţie al BVB despre care unii opinează că a fost precedată de negocieri, iar alţii că a fost o decizie spontană... BVB este un emitent sub supravegherea CNVM. Are CNVM semne de întrebare asupra a ceea ce s-a întamplat recent la BVB?

Bogdan Chetreanu: Normal că avem semne de întrebare şi suntem atenţi la tot ceea ce se întâmplă. Singurul lucru de care noi suntem siguri în acest moment este demisia domnului Ţepeş. Comisia se va pronunţa asupra compatibilităţii sau incompatibilităţii domnului Grzegorz Konieczny, atunci când vor ajunge la noi actele pentru validarea sa în Consiliul Bursei.

În rest, ceea ce s-a întâmplat "în spatele uşilor închise", nu am cum să ştiu şi nici nu mă interesează foarte mult, eu vreau să văd rezultatele. După părerea mea, venirea lui Grzegorz Konieczny la BVB este un lucru pozitiv, deşi noi nu ne-am pronunţat deocamdată asupra aspectelor de compatibilitate ce rezultă din cele două funcţii pe care le ocupă, la Fondul Proprietatea, şi la BVB.

Personal, nu cred că a fost o decizie spontană din partea domniei sale, este foarte logic acest lucru. Într-o societate de dimensiunea "Franklin Templeton" nu cred că domnul Konieczny şi-ar fi permis să primească un telefon vineri seara şi să accepte pe loc să intre în Consiliul BVB. Părerea mea este că se avea de mult în vedere această schimbare în conducerea BVB şi că au fost discuţii în acest sens.

Reporter: Dacă nu a fost o decizie spontană, atunci nu este o problemă că unii ştiau că domnul Konieczny urma să vină la BVB şi au tranzacţionat acţiuni BVB în ultimele săptămâni? Raportările de pe site-ul BVB arată că cei care au vândut acţiuni BVB au fost membri ai Consiliului Bursei.

Bogdan Chetreanu: Nu pot să vă răspund la această întrebare. Avem şi noi în vedere tranzacţiile efectuate din ultimele două-trei săptămâni de către membrii Consiliului Bursei. Pe mine, personal, într-un fel, mă îngrijorează aceste tranzacţii pentru că, într-un anumit context, ar putea să arate o anumită neîncredere în emitent. Nu aş vrea să mă pronunţ acum, le avem în vedere.

Reporter: Zilele acestea, am văzut un război între unii dintre acţionarii SIF-urilor şi conducerile SIF-urilor având ca subiect dividendele pe anul trecut. Unii acţionari reclamă că, în unele cazuri, conducerile SIF-urilor au refuzat introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a solicitării lor de creştere a dividendului propus, deşi îndeplineau cerinţele legale. Ce părere are CNVM despre această situaţie?

Bogdan Chetreanu: Suntem preocupaţi de situaţia de la SIF-uri, dar, deocamdată, nu am avut acest subiect pe ordinea de zi a şedinţelor Comisiei, probabil că urmează săptămâna aceasta să discutăm. Din acest motiv, nu aş dori să mă hazardez şi să dau interpretări personale.

Reporter: Recent, un raport de audit la SIF "Oltenia" a scos în evidenţă mai multe nereguli implicând un membru al Consiliului de Adminitraţie. Există mai multe persoane, acţionari ai SIF5, care se întreabă de ce Comisia nu a supravegheat SIF5 îndeajuns încât să sesizeze neregulile şi să le stopeze?

Bogdan Chetreanu: Majoritatea neregulilor semnalate nu ţin de competenţa CNVM. Nu putem noi să ne exprimăm cu privire la valoarea unei investiţii într-o betonieră sau despre ce vorbeşte în raport... Noi trebuie să fim atenţi ca SIF-ul să aibă un comportament corect pe piaţă, să facă raportările prevăzute de reglementările legale în vigoare, să res­pecte limitele investiţionale, etc...noi am primit sesizări pe aspectele semnalate de raportul de audit intern de la SIF "Oltenia" pe care le-am transmis mai departe către Poliţie şi Parchet. Singurul mod în care am putut reacţiona a fost să obligăm Consiliul de Administraţie al SIF5 să pună pe ordinea de zi a viitoarei Adunări Generale discutarea menţinerii domnului Buzatu în func­ţia de administrator. Acţionarii trebuie să decidă acest lucru.

Reporter: Dar aţi intervenit atunci când SIF5 nu a subscris la majorarea de capital de la "Corealis".

Bogdan Chetreanu: Da, am dat o Ordonanţă în care i-am obligat să explice de ce nu au participat la majorare, ei au refuzat, i-am sancţionat şi am transmis documentele mai departe către organele abilitate. Nu avem pârghiile legale necesare pentru a face mai mult.

Reporter: Săptămâna aceasta (n.r. trecută) a avut loc o dezbatere despre cum o să fie rezolvat statutul pieţei Rasdaq. Care este următorul pas, când va vota Comisia Proiectul de Instrucţiune pentru Rasdaq?

Bogdan Chetreanu: Încă nu am luat o hotărâre. Intenţia noastră a fost foarte clară: vrem să ne consultăm cu toată lumea şi dacă nu reuşim să ajungem la un consens, măcar să ajungem la un compromis. Probabil că nu vom lua o decizie în privinţa Rasdaq în viitorul foarte apropiat. Vor mai avea loc consultări, eu, personal, simt nevoia să mă consult şi cu comisiile de specialitate din Parlament. Poate o să le cerem sprijinul din nou. Părerea mea fermă este că ar fi normal ca această problemă să fie tranşată printr-o lege. Noi am avut nenumărate încercări şi la Parlament şi la Guvern pentru o rezolvare pe cale legislativă, dar toate demersurile noastre s-au împotmolit.

Reporter: De ce s-au împotmolit? Există interese ca Rasdaq să aibă un statut incert?

Bogdan Chetreanu: Nu vreau să fac astfel de comentarii. De exemplu, am trimis un proiect de lege pe tema Rasdaq la Ministerul Finanţelor, care a ajuns, ulterior, la Ministerul Justiţiei, unde a fost respins în totalitate, subliniindu-se că emitenţii de pe Rasdaq trebuie să îşi dea acordul ca să se mute pe piaţa reglementată sau pe ATS.

Reporter: În proiectul transmis la MFP nu era menţionat că este nevoie de acordul emitentului?

Bogdan Chetreanu: Nu se poate fără acordul emitentului, acesta este prevăzut de legislaţia europeană. Totuşi, emitenţii au fost pe o piaţă şi înainte de MiFID şi de apariţia legii 297. Legiuitorul putea să decidă că emitenţii care îndeplinesc cerinţele de piaţă reglementată, pot să se mute la BVB, iar ceilalţi pe ATS. Să nu uităm că atunci când s-a modificat pragul la SIF-uri, nu s-a cerut acordul lor. Cred că legiuitorul putea să rezolve problema Rasdaq printr-o lege, totuşi.

Reporter: Dar este nevoie neapărat de o iniţiativă legislativă sau CNVM nu vrea să rezolve această problemă ea însăşi pentru că ar fi vulnerabilă în instanţă?

Bogdan Chetreanu: Aş vrea să ne înţelegem. Noi nu facem toate aceste consultări publice ca să ne eschivăm de rezolvarea problemei pieţei Rasdaq. Încercăm de ani întregi să o rezolvăm. Repet, normal şi legal, ar fi ca rezolvarea să se facă printr-o lege. Dacă nu se va putea, atunci vom rezolva noi, printr-o decizie administrativă, în limita competenţelor noastre.

Aşa cum arată filosofia pe care se bazează proiectul de Instrucţiune dezbătut public, nu ne-am depăşit atribuţiile. Din păcate, nu putem face mai mult.

Reporter: Unii dintre membri AIPC avertizau că, dacă CNVM va promulga Instrucţiunea în care se cere emitenţilor să decidă în AGA pe ce piaţă vor să se transfere, atunci vor da în judecată comisarii CNVM, unul câte unul...

Bogdan Chetreanu: Din păcate, există actori în piaţă care nu cunosc legea pieţei de capital, deşi se poate ca ei să fie jucători foarte buni. Dacă substratul întrebării dumneavoastră este dacă ne e frică de astfel de procese, atunci eu vă răspund că mie personal nu mi-e frică. Atât timp cât acţionăm legal şi nu ne depăşim atribuţiile, sunt dispus să merg până în pânzele albe. Puţini sunt cei care nu ne dau în judecată, deci nu ne sperie ameninţările cu procese.

Reporter: Printre actorii cei mai importanţi, cu interese în problema rezolvării statutului Rasdaq, sunt SIF-urile pentru că ele sunt obligate să aibă un anumit procent din active investite în societăţi listate pe piaţa reglementată. Aţi discutat şi cu SIF-rile pentru rezolvarea pieţei Rasdaq?

Bogdan Chetreanu: Având în vedere că SIF-urile au fost concepute în cadrul Programului de Privatizare în Masă este posibil să se pună în discuţie o excepţie în acest caz. Şi la Fondul Proprietatea există excepţii faţă de prevederile legale, având, de exemplu, o expunere mai mare pe Petrom decât i-ar permite în mod obişnuit legea.

Totuşi, doar un singur SIF, respectiv SIF "Moldova", ne-a trimis observaţii la proiectul de Instrucţiune pentru Rasdaq, postat pe site pentru circa două luni. În total, am primit doar 13 propuneri de la actorii din piaţă, ceea ce mă face să cred că, deşi unii sunt foarte vocali, fac foarte puţine atunci când le ceri să se exprime pe un proiect de act normativ supus dezbaterii publice. La dezbatarea pe tema pieţei Rasdaq, au venit foarte puţini participanţi din piaţă, de exemplu, SIF-urile au lipsit.

Reporter: CNVM a pierdut procesul cu KDF Energy, instanţa decizând să anuleze avizul prin care certificatele de emisii de gaze cu efect de seră erau calificate drept valori mobiliare, urmând să fie tranzacţionate prin piaţa de capital. Ce credeţi că s-a întâmplat? Sunt interesele prea mari pentru ca aceste certificate să se tranzacţioneze transparent?

Bogdan Chetreanu: Nu vreau să comentez o astfel de afirmaţie. Tot ce pot să vă spun este că în continuare consider că noi am vrut să facem tot ce este mai bun pentru piaţă şi pentru finanţele autohtone. Deocamdată, avizul a fost anulat, sper ca recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să ne dea nouă dreptate. Dacă se vor schimba regulile europene în materie, atunci statul va fi obligat să respecte principiile care au stat la baza avizului noastru. Ce mă întreb eu este cât TVA s-o fi rambursat de-a lungul timpului către cei care tranzacţionează aceste certificate... Franţa a avut aceeaşi problemă, calificase certificatele CO2 drept "mărfuri", dar a descoperit fraude enorme cu TVA rambursat şi imediat, a declarat TVA zero la ele. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat şi în Danemarca şi în alte state cu TVA mare. Probabil că vom ajunge în situaţia în care statul român va dori ca aceste certificate să fie calificate drept valori mobiliare când va ajunge să calculeze cât TVA a rambursat.

Reporter: Credeţi că statul nu a calculat până acum cât TVA a rambursat pentru tranzacţiile cu certificate CO2?

Bogdan Chetreanu: Asta nu este treaba mea, noi doar am semnalat acest lucru. Anul trecut am avut o dezbatere publică pe tema calificării certificatelor CO2 şi reprezentantul Ministerului de Finanţe a insistat că certificatele CO2 trebuie calificate drept "mărfuri", cărora li se aplică TVA. Problema este că, probabil, statul rambursează TVA mai mult decât încasează din majoritatea tranzacţiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră.