Chinezii bat în retragere din cursa preluării activelor ENEL România

Autorităţile noastre ar fi reuşit, prin semnalele date, să îi descurajeze complet pe chinezi, care au intrat în cursa preluării activelor Enel România, alături de Electrica, Nuclearelectrica, RCS&RDS, GDF Suez şi E.ON, susţin surse din piaţă.

Negocierile au trecut în etapa ofertelor neangajante la finele anului trecut, iar câştigătorul sau câştigătorii ar urma să fie anunţaţi în februarie.

Sursele noastre ne-au explicat: "În piaţă se ştie că Enel a bătut palma cu chinezii încă din martie, ca să vândă la pachet activele din România. Ulterior, când statul român a intrat în cursă, chinezii au primit mesaje dure din România. Li s-a transmis că nu au cum să preia o treime din distribuţie şi să facă experimente cu echipamente chinezeşti în distribuţia şi furnizarea de electricitate mai ales în zona Capitalei, unde necesarul investiţional este, încă, ridicat".

Chinezii ar fi oferit un preţ atractiv pentru achiziţia în bloc a distribuţiilor de electricitate controlate de Enel în România, în care era inclusă şi o primă pentru preluarea "la pachet". Ulterior, aceştia au aflat că statul nu-şi doreşte ca o companie străină să preia Enel Distribuţie Dobrogea, pe care o consideră ca fiind strategică în actualul context regional, dar şi că Electrica are drept de preempţiune la Enel Muntenia Sud.

Enel ar fi solicitat 1,2 miliarde de euro pentru companiile vizate de statul român (Enel Muntenia Sud şi Enel Dobrogea), sumă care nu ar fi accesibilă Nuclearelectrica şi Electrica, potrivit unor voci din piaţă, care afirmă că strategia autorităţilor noastre a avut ca scop scăderea preţului solicitat şi descurajarea chinezilor de a prelua o treime din piaţa de distribuţie a electricităţii din ţara noastră.

Există, însă, şi voci care susţin că părţile implicate în tranzacţia cu activele Enel din ţara noastră îşi joacă ultimele cărţi înainte de depunerea ofertelor angajante. Astfel, chinezii ar simula dezinteresul pentru a da mai puţini bani pe activele Enel.

Enel speră să obţină 4,4 miliarde de euro, pentru a-şi reduce datoria, prin vânzarea activelor din România şi Slovacia.

Amintim că, în plină cursă pentru preluarea activelor Enel, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că nici statul român nu este dispus să plătească oricât pentru distribuţiile de energie deţinute de italieni în ţara noastră şi a anunţat că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul ENEL. Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), controlată de statul român, solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea "Put", exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012 privind privatizarea Electrica Muntenia Sud. Opţiunea "Put" prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007, mai notează sursa citată.

În România, Enel deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, Banat şi în Dobrogea.

În perioada 2001-2004, Guvernul Năstase a aprobat privatizarea filialelor Electrica de distribuţie şi furnizare a electricităţii pe motiv că privaţii au mai mulţi bani decât statul pentru infuzia masivă de capital de care acest sector ducea lipsă. Acum, statul duce o politică de răscumpărare a fostelor sale distribuţii, care au redevenit active de importanţă strategică, deşi situaţia resurselor financiare de care dispune nu s-a îmbunătăţit, ci chiar s-a înrăutăţit.

Surse apropiate situaţiei afirmă, însă că Electrica şi Nuclearelectrica pot apela la credite şi parteneriate cu fonduri de investiţii pentru a finanţa preluarea activelor Enel.