CHRISTOPHER DEMBIK, SAXO BANK: "Italiei îi sună ceasul, dar riscul de contagiune este limitat"

Economia Italiei este în curs de decelerare, impulsul de creditare fiind la minus 2% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai scăzut nivel din 2013 încoace, precizează Christopher Dembik, director analiză macro la Saxo Bank, într-un raport remis Redacţiei.

Impulsul de creditare arată cum evoluează economia pe următoarele 9-12 luni şi reprezintă necesitatea de credite noi cerute de sectorul privat exprimate în procente din PIB. Potrivit Saxo, impulsul de creditare din Italia este bazat pe împrumuturile persoanelor fizice şi ale entităţilor juridice non-financiare, fiind publicat lunar de Banca Italiei.

"În pofida politicii monetare mai flexibile a Băncii Centrale Europene (BCE), Italia nu a reuşit să revină la normalitate. Creşterea PIB-ului ar putea ajunge la aproape 1% în următorii ani, limitând astfel posibilitatea unei politici fiscale expansioniste", menţionează Dembik.

Potrivit analistului de la Saxo, mult mai îngrijorător este că actualele condiţii monetare se deteriorează rapid, din cauza creşterii costului capitalului la nivel global şi a lichidităţilor reduse. Prin urmare, criza politică şi instituţională din Italia cade într-un moment cum nu se poate mai prost, afirmă Christopher Dembik, adăugând: "Din 2015 încoace, condiţiile monetare s-au înăsprit, demonstrând o încetinire a ciclului de business şi un cost de creditare mai mare, într-o ţară foarte îndatorată".

Analistul a continuat: "În pofida a ceea ce auziţi ici şi colo, economia italiană rămâne fragilă. Creditul ieftin a alimentat economia după criza globală, dar Italia rămâne un stat lipsit de competitivitate. Reformele structurale, în special cele implementate de Matteo Renzi, nu s-au dovedit încă benefice".

Potrivit lui Christopher Dembik, lipsa competitivităţii Italiei este observabilă şi când se analizează balanţa comercială cu alte state ale Uniunii Europene (UE) sau din afara UE.

Analistul Saxo a arătat: "Cea mai semnificativă parte a balanţei are ca sursă comerţul cu ţări din afara UE, iar în interiorul Uniunii schimburile comerciale sunt mai reduse. Dacă Italia şi-ar fi recăpătat competivitatea, am fi văzut exact situaţia inversă. Italia a beneficiat de un euro slab în ultima vreme, ceea ce i-a stimulat balanţa comercială, dar nu a ajutat-o să recâştige competitivitatea pe termen lung".

Conform lui Christopher Dembik, Italia nu are forţa financiară să impulsioneze consumul, analistul adăugând că s-a intrat într-o eră a cheltuielilor iresponsabile.

"O parte a partidelor populiste din Europa, indiferent de extremă, au mai multe lucruri în comun decât diferenţe. Euroscepticism, politici anti-imigraţie şi uneori naţionalism. Aceste elemente explică legătura dintre formaţiunile Liga şi Mişcarea 5 Stele din Italia. Întrebarea nu e dacă pieţele sunt gata să finanţeze un deficit mai mare al Italiei, ci care este preţul. Observăm că, în timp ce ţara se pregăteşte să-şi arunce în aer deficitul, traderii de obligaţiuni cer dobânzi pozitive la titlurile de stat pe doi ani. Dacă luăm în calcul un scenariu conservator - o creştere a cheltuielilor publice cu 75 de miliarde de euro, un indice PMI mai mic, inflaţie stabilă şi scăderea ritmului de creştere a PIB - datoria faţă de PIB ar putea atinge 135% în 2022, faţă de estimarea FMI de 107% bazată pe creştere continuă şi politici fiscale responsabile", menţionează analistul de la Saxo.

Potrivit analizei, nu există un risc real ca Italia să părăsească zona euro, dar investitorii privaţi încep să se panicheze.

Într-un sondaj realizat pe un eşantion de 1.000 de investitori, indicele de probabilitate Sentix, care măsoară probabilităţile de dezmembrare a zonei euro, a crescut la 8,2% pentru investitorii instituţionali - e adevărat, mai jos decât în 2012. Totuşi, temerile unui exit italian din UE sunt destul de mari printre investitorii privaţi, urcând de la 4,8% în luna aprilie, la 14,2% în mai.

Pe de altă parte, analistul de la Saxo precizeză că este posibil ca Italia să organizeze alegeri anticipate pe 9 septembrie, potrivit celor mai recente informaţii.

Până atunci, am putea avea un guvern de tranziţie, dar nu e sigur că acesta va putea calma pieţele, spune Dembik, care adaugă: "Nu există un răspuns oficial din partea UE sau BCE la situaţia din Italia, aşa că aşteptăm reuniunea BCE din 14 iunie. Cu această ocazie, BCE ar putea măcar să confirme angajamentul de a controla tranzacţiile speculative contra titlurilor guvernamentale italiene. Deşi e greu de tras o concluzie, e prea devreme să spunem că tot ce se întâmplă în Italia va schimba, pe termen scurt, traiectoria politicii fiscale europene".

Analistul de la Saxo a mai spus: "La nivel politic, Liga sprijină ideea alegerilor anticipate, din moment ce partidul ar câştiga şi mai multe voturi şi fotolii în parlament. Sondajele arată că formaţiunea a mai câştigat popularitate după alegerile din 4 martie, ajungând acum la 24% din opţiunile de vot. Liga şi Mişcarea 5 Stele ar putea decide să formeze o alianţă care să aibă potenţialul de a câştiga majoritatea".

Pe termen scurt, riscul de contagiune este foarte mare, dar ţările PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania) se află într-o situaţie fiscală şi de creştere economică mai bună decât în 2012, se menţionează în raport.

Dembik precizează: "Nu mai este nicio revelaţie faptul că pieţele sunt afectate de riscul politic, iar riscul de contagiune e mare pe pieţele financiare şi în statele «slabe».

Contagiunea a început deja în Spania şi dincolo de graniţele ei. Pe termen mediu, însă, rămânem optimişti. Situaţia financiară şi creşterea economică a PIIGS nu mai e la fel ca în 2012, la momentul crizei datoriilor suverane".

Potrivit raportului, impulsul de creditare e slăbit în PIIGS, ca şi în majoritatea statelor europene, ca efect al impulsului de creditare negativ din China şi a politicilor protecţioniste.

"Asta nu înseamnă că suntem imuni la panică şi, dacă această criză va fi redusă şi va reflecta doar o aversiune la risc - cum a fost cazul prezidenţialelor din Franţa, din 2017 - exis-tă şansa ca efectele regionale să fie foarte limitate", conchide analistul de la Saxo Bank.