CINCI MILIARDE PER BANCĂ, NU ÎN TOTAL! Grecii, prinşi din nou cu cioara vopsită

Cele patru mari instituţii de credit elene ar avea nevoie de capital suplimentar de 20 miliarde euro, potrivit unor estimări făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinute de Financial Times.

Suma este de aproape patru ori mai mare decât valoarea anunţată, la sfârşitul săptămânii trecute, de surse bancare şi rezultată în urma unei analize făcute de administratorul de investiţii BlackRock pentru Banca Centrală a Greciei.

Estimarea autorităţilor de la Atena a fost transmisă reprezentanţilor Troicii creditorilor internaţionali (FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană) înainte de sosirea acestora, ieri, în capitala elenă, pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.

Analistul economic Călin Rechea ne-a declarat că varianta atribuită FMI pare să fie mai apropiată de realitate, în opinia domniei sale.

Grecia pare să se descurce foarte bine, atunci când vine vorba să convingă companii financiare de prim rang pe plan mondial să îi subevalueze indicatori economici.

În urmă cu patru ani, presa a relatat că Goldman Sachs, cea mai mare bancă de investiţii din lume, a ajutat Executivul de la Atena să îşi "cosmetizeze" bilanţul, pentru ca datoria publică să pară mai mică decât era în realitate.

Acum, se pare că a venit rândul celei mai mari companii de administrare a investiţiilor de pe glob, BlackRock, să pună umărul la îmbunătăţirea imaginii sectorului financiar elen.

Doar că, de această dată, autorităţile europene şi instituţiile financiare internaţionale par să îşi fi dat seama mai repede de demersul Greciei sau nu mai sunt la fel de dispuse ca în trecut să tolereze astfel de acţiuni. Poate că nici nu mai pot.

Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii Troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.

• Nevoia unui nou pachet de ajutor pentru Grecia- miza conflictului dintre Atena şi instituţiile internaţionale

Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre Troică şi oficialii eleni, întrucât are un impact direct asupra determinării nevoii Greciei să acceseze sau nu un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program, potrivit surselor de presă.

Guvernul de la Atena spera să poată folosi fonduri de circa 10 miliarde de euro rămase din banii destinaţi recapitalizării băncilor, situaţie în care ar fi evitat un al treilea program de împrumut. FMI a estimat anul trecut că actualul program are un deficit de finanţare de aproape 15 miliarde de euro pe o perioadă de doi ani.

Dacă autorităţile elene vor folosi toţi banii din fondul destinat sistemului financiar pentru recapitalizarea băncilor, atunci va trebui să-şi asigure necesarul de finanţare printr-un nou program de împrumuturi, notează Financial Times.

Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Troicii, disputa privind necesarul de recapitalizare a devenit atât de aprinsă, încât FMI a ameninţat că va publica propria estimare, dacă Grecia continuă cu cifra sa, de mai puţin de 6 miliarde de euro.

Banca Centrală Europeană (BCE), despre care oficialii citaţi de Financial Times afirmă că are estimări similare cu cele ale FMI, a exercitat presiuni asupra Greciei să reanalizeze concluziile privind băncile. BCE preia în acest an rolul de supraveghere a sectorului bancar european şi este îngrijorată că evaluarea băncilor din Grecia s-ar putea suprapune cu un test de stres al sectorului bancar din zona euro.

"BCE are nevoie de o cifră semnificativă pentru a semnala că testul de stres al sectorului bancar nu va fi superficial. Programul de împrumuturi pentru Grecia mai are resurse limitate, iar parlamentele statelor din zona euro nu vor angaja probabil noi fonduri înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna mai", a declarat şeful departamentului de analiză pentru Europa la firma de consultanţă asupra riscului Eurasia Group, Mujtaba Rahman.

Un bancher elen informat asupra situaţiei a declarat că estimarea statului grec este bazată pe revenirea băncilor pe profit anul următor, în timp ce reprezentanţii troicii consideră această variantă drept un scenariu prea optimist, mai ales având în vedere creşterea rapidă a portofoliilor de credite neperformante.

O prelungire a acestei dispute ar putea submina şansele Greciei de a reveni pe creştere economică în acest an. Băncile evită să acorde credite noi, care ar stimula economia, până la finalizarea recapitalizării.

Banca Greciei a anunţat că rezultatele analizei BlackRock vor fi publicate la sfârşitul acestei luni, cu o întârziere de trei luni faţă de termenul iniţial. O parte a întârzierii este datorată implicării companiilor NM Rothschild şi Ernst & Young pentru opinii suplimentare asupra situaţiei.

În cazul în care neînţelegerile cu troica nu vor fi rezolvate în actualele discuţii care au loc la Atena, autorităţile elene ar putea renunţa la analiza BlackRock, urmând ca situaţia să fie clarificată de testele de stres ale BCE, a declarat un oficial din Ministerul de Finanţe elen.

O astfel de variantă s-ar putea să nu fie agreată de Troica, mai ales de FMI, întrucât instituţia internaţională cere ca Grecia să aibă asigurată finanţarea pe un an înainte de a-i acorda noi tranşe. Fără decizii privind necesarul de recapitalizare şi un al treilea program de ajutor financiar, Fondul ar putea opri plata de noi tranşe din împrumutul pentru Grecia.

Capitalul băncilor greceşti s-a redus din cauza pierderilor masive generate de restructurarea datoriilor elene şi a creşterii valorii creditelor neperformante, ca urmare a recesiunii prelungite. Fondul de Stabilitate Financiară a Greciei, care se ocupă de recapitalizarea principalelor bănci elene, a cheltuit până acum 38 de miliarde euro pentru susţinerea sistemului bancar, iar în prezent mai dispune de opt miliarde euro pentru acoperirea deficitelor.