CLASA POLITICĂ ÎN "ERA" CIOLOŞ: Politicienii mârâie la tehnocraţi

Votul de încredere acordat noului Guvern nu semnalează o susţinere reală din partea Parlamentului, care va putea bloca oricând iniţiativele noilor miniştri, consideră analiştii CAIET.

În opinia acestora, mai multe măsuri luate de Guvernul Ponta vor trebui reformulate sau anulate pentru menţinerea echilibrului bugetar, ceea ce va crea ostilitate în rândul cetăţenilor care ar fi beneficiat de acestea. "O asociere a Cabinetului Cioloş cu formula austerităţii - încă relevantă în plan emoţional pentru grupuri de votanţi - poate crea dinamici electorale şi sociale puternice", precizează analiştii CAIET, menţionând că, actualmente, preşedintele Klaus Iohannis se află în poziţia de câştigător, însă pe termen scurt şi mediu va deconta orice eroare sau măsură nepopulară a Guvernului Cioloş, fără a avea la dispoziţie pârghiile necesare să-i maximizeze performanţa.

• PSD va încerca să decredibilizeze Guvernul Cioloş, pe Klaus Iohannis şi PNL

Odată cu noul guvern, PSD pierde o parte din putere, fiind ameninţată în mod serios finanţarea proiectelor primarilor PSD în lunile următoare, potrivit specialiştilor CAIET, care mai spun că, în acest moment, este neclar cât de mulţi din membrii PSD aflaţi în administraţie vor fi epuraţi, iar o eliminare a acestora din administraţie ar putea oferi PSD pretextul necesar ca să afişeze o atitudine ostilă faţă de Guvernul Cioloş.

Analiştii CAIET mai remarcă faptul că este pentru prima dată în istorie când un partid care deţine majoritatea, prin alianţe, în Parlament, intră în opoziţie: "Social-democraţii sunt obligaţi să adopte o atitudine ostilă faţă de guvern din mai multe motive: membrii partidului sunt şocaţi de pierderea suferită şi de amploarea protestelor stradale; PNL nu oferă o perspectivă solidă pe fond la care PSD să vină cu o contra-ofertă; o miză importantă pentru social-democraţi este să demonstreze că doar ei pot guverna în mod eficient şi coerent; PSD nu poate permite credibilizarea unei opţiuni majore în vederea alegerilor de anul viitor, alta decât cea furnizată de PSD, indiferent dacă e vorba de Cioloş însuşi sau miniştri din guvernul său. Astfel, se prefigurează o dinamică mai degrabă conflictuală, în care PSD şi vocile ataşate din mass-media vor încerca să decredibilizeze la pachet Guvernul Cioloş şi Preşedintele Iohannis (implicit şi PNL). O posibilitate nouă aflată la dispoziţia social-democraţilor este corelarea cu grupuri autentice de stânga, din afara partidului sau din interior, care să utilizeze un discurs ostil măsurilor de dreapta ale guvernului".

Un test interesant va fi dat de către PSD înainte de luna aprilie, mai spun analiştii CAIET, când are loc desemnarea ocupanţilor unor funcţii-cheie în sistemul de justiţie: "Presiunea liderilor cu probleme penale - câţi mai sunt în libertate - va fi imensă în sensul iniţierii unei moţiuni de cenzură înainte de această dată, adică în februarie sau martie. Astfel, un nou guvern condus de PSD ar putea sabota, în aprilie, acţiunile anti-corupţie prin susţinerea unor persoane slab calificate sau maleabile la presiune. Pe de altă parte, conducerea actuală a PSD pare puţin interesată de sabotarea mecanismelor anti-corupţie actuale. Ea poate încerca dărâmarea guvernului înainte de legea bugetului pe 2016 sau cu ocazia adoptării ei, cu scopul de a furniza ulterior resurse primarilor PSD din teritoriu, însă este neclar dacă Liviu Dragnea se auto-estimează ca având forţa necesară unei asemenea antreprize".

• PNL va alterna între susţinerea anumitor măsuri ale guvernului şi respingerea vehementă a altora

Partidul Naţional Liberal va fi pus de mai multe ori în faţa unor dileme dificile, consideră specialiştii CAIET, adăugând că este de aşteptat ca, precum în 2015, partidul să nu urmeze o strategie bine definită, alternând între susţinerea anumitor măsuri ale guvernului şi respingerea vehementă a altora. Analiza CAIET menţionează: "Practic, liberalii vor dori ca în perspectiva alegerilor să fie asociaţi exclusiv cu măsurile populare ale guvernului Cioloş, dar în acelaşi timp să se înregistreze dezacordul lor cu cele care nu au o conotaţie electorală pozitivă. Această atitudine - eminamente raţională - prezintă probleme de coerenţă care vor fi decontate prin absenteism al unor votanţi PNL la parlamentare.

O altă posibilitate de exprimare a aceleiaşi stări, de fapt, este fragmentarea PNL prin prisma poziţionării faţă de noul prim-ministru, partidul urmând să «vorbească pe mai multe voci» disparate despre Guvernul Cioloş. Deja acest fenomen este în curs de desfăşurare.

Pe termen lung, PNL are nevoie să demonstreze că guvernul Cioloş eşuează. Un guvern popular, având în vârf un lider apreciat care pe deasupra este susţinut şi de preşedinte, elimină necesitatea existenţei PNL ca actor major pe scena politică. PNL este obligat să vadă un guvern tehnocrat drept un pericol datorită fragilităţilor intrinseci ale partidului, rămase nerezolvate de-a lungul anului 2015. În mod ironic, o astfel de poziţionare a PNL e congruentă cu cea a PSD-ului, creând în planul percepţiei publice existenţa taberelor PSD+PNL vs. Preşedinte şi Guvern şi încurajând formalizarea unui proiect politic de substanţă din afara celor două partide mari".

• Mişcări marginale pot prinde viteză pe un mecanism asemănător cu cel din anul 2000

Partidele mici deja existente - M10, Mişcarea Populară - vor avea dificultăţi să relaţioneze cu situaţia politică în dezvoltare, în opinia analiştilor CAIET, care precizează că o opoziţie verbală la guvern îi face parteneri impliciţi ai PSD, iar o susţinere a guvernului reduce la irelevanţă menirea lor - de alternativă la scena politică existentă.

Mişcări marginale pot prinde viteză pe un mecanism asemănător cu cel din anul 2000: premier fără vlagă politică, o economie cu tare semnificative, forţe de dreapta slabe ca discurs, un preşedinte care este expus fără a fi populist şi un PSD mai disciplinat decât oponenţii săi, potrivit CAIET, care consideră că aceste mişcări pot demara politic cu o viteză semnificativă - în 2000 PRM a primit 7% din voturi la locale şi peste 20% la parlamentare - probabil pe coordonate eurofobe şi anticapitaliste, în funcţie de priorităţile şi acţiunile guvernului Cioloş.