Absorbţia fondurilor europene în România poate fi îmbunătăţită prin perfecţionarea procedurilor de accesare şi prin participarea sporită a băncilor comerciale private, a declarat, ieri, directoarea Biroului pentru România al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Claudia Pendred, citată de Agerpres.
"Există, în mod evident, un mare potenţial pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene în România, unde numai 13% din fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013 au fost accesate, iar rata efectivă de absorbţie după efectuarea plăţilor în avans este şi mai scăzută", a spus Claudia Pendred, care a amintit că un raport publicat luna trecută de către Iniţiativa de la Viena a arătat că implicarea băncilor private ar putea contribui la creşterea gradului de accesare a fondurilor europene, punând în valoare expertiza băncilor private asupra sectorului corporativ şi asupra iniţiativelor de identificare a unor noi metode antreprenoriale şi instrumente financiare.
"Această metodă ar putea uşura presiunile asupra cofinanţării cu care s-a confruntat sectorul public, în special în perioada consolidării bugetare, aşa cum s-a întâmplat în România", a adăugat şefa Biroului BERD de la Bucureşti.
Iniţiativa pentru Coordonare Bancară Europeană (Iniţiativa de la Viena), care reuneşte actorii de pe pieţele financiare din sectorul public şi privat, a analizat modalităţile de a creşte absorbţia fondurilor printr-o implicare mai eficientă a băncilor din sectorul privat.
"În prezent, este analizat un proiect pilot pentru România şi Bulgaria, care are ca obiectiv stabilirea modalităţii de a promova acest program. O parte a explicaţiei absorb-ţiei scăzute a fondurilor europene rezidă în faptul că ambele ţări au aderat relativ recent, în 2007, la Uniunea Europeană. Înainte de această dată a existat relativ puţin timp pentru familiarizarea cu procedurile care trebuia să fie parcurse şi cu obstacolele administrative care au îngreunat utilizarea efectivă a fondurilor", a afirmat şefa Biroului BERD pentru România, care consideră că "două măsuri cheie pot contribui la creşterea capacităţii ca proiectele acceptate să îşi poată asigura finanţarea prin bănci, şi anume armonizarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor şi utilizarea unei Scrisori de Confort din partea băncilor, care ar putea da asigurări autorităţilor de management că respectivele proiecte sunt viabile".
Alte măsuri care pot duce la creşterea absorbţiei fondurilor europene în România includ, conform Claudiei Pendred, îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor, îmbunătăţirea evaluării proiectelor, a procedurilor de achiziţii publice şi ridicarea nivelului de pregătire profesională. "Deşi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene în România este un proces complex, ea poate fi îmbunătăţită prin perfecţionarea procedurilor de accesare şi prin participarea sporită a a băncilor comerciale private", a concluzionat Claudia Pendred.
Directoarea Biroului BERD la Bucureşti a subliniat că în România, ca şi în alte ţări din zona de activitate a BERD, prioritatea principală a reformei în anii următori constă în realizarea de îmbunătăţiri ale climatului investiţional şi crearea condiţiilor pentru reluarea creşterii sustenabile. "Trebuie făcute eforturi mai mari pentru înlăturarea birocraţiei şi a problemelor de înmatriculare a societăţilor comerciale, care sunt identificate de întreprinderi ca obstacole în îmbunătăţirea climatului de afaceri", a spus Claudia Pendred, referindu-se la măsurile care pot stimula dezvoltarea IMM-urilor.
Claudia Pendred consideră că "în România există potenţial de dezvoltare a energiei recuperabile şi BERD este gata să susţină cu finanţare şi expertiză proiecte în domeniul energiei recuperabile", dar "este important să fie elaborat un cadru legislativ clar şi stabil în domeniul energiei regenerabile".
Directoarea Biroului BERD pentru România este de părere că "se observă semne din ce în ce mai favorabile în economia românească şi, deşi o nouă recesiune nu poate fi exclusă, considerăm că aceasta este improbabilă: economia ar trebui să înregistreze o creştere modestă anul acesta şi o creştere mai dinamică pe termen mediu. De asemenea, ne aşteptăm ca inflaţia să înceapă să scadă în a doua parte a anului, ca rezultat al politicii monetare strânse şi prudente promovată de Banca Naţională".