Master Planul General de Transport (MPGT) al ţării noastre, adoptat de Guvern, vizează două perioade de programare consecutive, respectiv 2014 - 2020 şi 2020 - 2030, principalul beneficiu fiind reprezentat de stabilirea unei strategii clare de dezvoltare a infrastructurii rutiere, susţine Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), într-un comunicat de presă, trimis Redacţiei.
CNAIR precizează: "Prin adoptarea sa de către Guvernul României prin HG nr. 666/2016, Master Planul General de Transport al României este documentul strategic de referinţă care defineşte nevoile de finanţare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. Master Planul General de Transport al României în forma aprobată vizează două perioade de programare consecutive, 2014 - 2020 şi 2020 - 2030, principalul beneficiu fiind reprezentat de stabilirea unei strategii clare de dezvoltare a infrastructurii rutiere ca rezultat a unui proces de analiză, diagnoză şi prioritizare a proiectelor parte din reţeaua TEN-T. Un prim obiectiv stabilit în sarcina Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere este acela de implementare a proiectelor prevăzute în MPGT în funcţie de programul de eşalonare a acestora".
În cadrul Master Planului General de Transport sunt prevăzute continuarea şi finalizarea proiectelor pe construcţia autostrăzilor Lugoj - Deva (lot 2, 3, 4) şi Sebeş - Turda (lot 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, perioadă care corespunde actualului exerciţiu financiar 2014-2020.
Totodată, master planul urmăreşte implementarea fazei a II-a a proiectelor fazate, ce vizează modernizarea/reabilitarea DN 76 - Deva - Oradea, DN 66 - Rovinari - Petroşani, DN 56 - Craiova - Calafat, DN 5 - Bucureşti - Adunaţii Copăceni, DN 6 - Alexandria - Craiova, DN 73 - Piteşti - Braşov, dar şi lărgirea la patru benzi a Centurii Bucureşti Sud.
Pe lista proiectelor de construcţie a variantelor de ocolire/ poduri şi pasaje, respectiv finalizarea fazei a II-a a acestora, se află: Varianta de Ocolire Suceava, Varianta de Ocolire Braşov, Varianta de Ocolire Tg. Jiu, Varianta de Ocolire Carei, Varianta de Ocolire Caracal, Varianta de Ocolire Săcuieni, Pasaj Ciheiului, Pod pe DN 5 la Giurgiu, Modernizare Centura Bucureşti (A1 - DN 7 şi DN 2 - A2) şi Centura de sud a Municipiului Bucureşti.
În ceea ce priveşte proiectele noi, master planul prevede finanţarea construcţiei de autostrăzi în execuţie, respectiv: Autostrada Suplacu de Barcău - Borş şi Autostrada Câmpia Turzii - Ogra - Tg. Mureş.
De asemenea, se doreşte derularea fazei de pregătire şi de execuţie a proiectelor de construcţie autostrăzi/drumuri expres noi, după cum urmează: Autostrada Piteşti - Sibiu; Drum expres Ploieşti - Buzău; Drum expres Buzău - Focşani; Drum expres Focşani - Bacău; Drum expres Bacău - Paşcani; Drum expres Legatura A3 - Aeroport Henri Coandă; Autostrada Tg. Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni; Autostrada Piteşti - Craiova şi Variantele de Ocolire Slatina - Balş; Autostrada Comarnic - Braşov; Autostrada Sibiu - Braşov; Autostrada Nădăşelu - Suplacu de Barcău.
Master planul îşi propune şi proiecte ce au ca ţintă valorificarea potenţialului turistic: Transfăgărăşan, Alternativa Techirghiol şi Drum expres Constanţa - Tulcea - Brăila (+Pod peste Dunăre): Faza I - Pod peste Dunăre+reabilitare Ovidiu - Tulcea (109 km).
Pentru perioada de programare 2020 -2030, se vor pregăti proiectele de construcţie autostrăzi, astfel: Autostrada Tg. Mureş - Ditrău - Tg. Neamţ; Autostrada Lugoj - Craiova şi Autostrada Sibiu - Braşov.
"Acum, după aprobarea de către Guvern a Masterplanului General de Transport, acesta devine pentru noi lege şi respectarea acestuia se va reflecta în implementarea tuturor proiectelor. Lucrul cel mai important este să finalizăm proiectele începute şi, mai ales, să pregătim foarte bine proiectele viitoare. Am avut mult de lucru la obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor, însă am reuşit să deblocăm proiecte importante. Aşa cum am mai spus, un proiect bine început este pe jumătate realizat. Ştiu că tema studiilor de fezabilitate este mult discutată dar, sunt câteva lucruri pe care trebuie neapărat să le clarificăm. Ca să fie bine făcut, un Studiu de Fezabilitate are nevoie în proporţie de 80 - 90 % de studii în teren, se fac sute de foraje, cercetări arheologice. Toate acestea se fac de către oameni bine pregătiţi. Un Studiu de Fezabilitate nu se face din birou. Un Studiu de Fezabilitate cercetează şi analizează, prospectează, şi în final dă soluţii. Proiectul porneşte de la Studiul de Fezabilitate, în urma căruia rezultă fezabilitatea investiţiei", a declarat Cătălin Homor, directorul general al CNAIR, citat în comunicat.
1. Transparenta
(mesaj trimis de Lebada Neagra în data de 26.10.2016, 09:11)
De ce nu este publicat traseul detaliat al segmentului Comarnic- Brasov?
La ultima tentativa trecea prin mijlocul orasului Busteni si prin Azuga.
Este de dorit sa stim ce finantam.