CNBC: "Europa - implicată în revoluţia gazelor de şist"

România, ca şi vecinii săi din Europa de Est, ar putea avea suficiente gaze naturale blocate în zăcămintele de gaze de şist pentru a face faţă cererii pe plan intern pe o perioadă mai mare de 100 de ani, dar asta nu înseamnă că va începe să le producă, se arată într-o analiză publicată de CNBC, citată de Agerpres.

Chevron a suspendat săptămâna trecută planurile de a căuta gaze naturale în estul României, în urma protestelor din zonă împotriva explorărilor. România, ca multe alte state din regiune, caută un mod de a deveni independentă din punct de vedere energetic, într-un sector dominat o perioadă îndelungată de compania rusă Gazprom.

Administraţia americană pentru Informaţii privind Energia (US Energy Information Administration) a publicat un studiu privind potenţialul gazelor de şist în afara Statelor Unite, în care se arată că România deţine rezerve recuperabile din punct de vedere tehnic de 51 miliarde de metri cubi de gaze de şist. Moratoriul privind explorarea zăcămintelor de gaze de şist s-a încheiat în decembrie, dar temerile referitoare la fracturare hidraulică ar putea întuneca viitorul imediat al exploatării gazelor naturale din România.

Janez Potocnik, comisarul european pentru mediu, a declarat recent că în următorii ani preţurile la energie în Europa vor continua să fie mai mari decât în SUA şi China, ceea ce îi va afecta pe utilizatorii industriali, precum producătorii de chimicale, oţel şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, Potocnik a salutat abordarea prudentă adoptată de multe state atunci când este vorba despre dezvoltarea posibilelor rezerve de gaze de şist.

"Noile surse de gaze, cum ar fi gazele de şist, sunt atractive. Dar nu ar trebui să uităm că gazele de şist sunt un combustibil fosil, iar scopul nostru primar este o societate liberă de emisii de carbon, care va necesita dezvoltarea şi sprijinirea energiilor regenerabile", a afirmat Janez Potocnik.

Protestele din acest an împotriva companiei Cuadrilla Resources au adus dezbaterea din Europa referitoare la gazele de şist în prim planul discuţiilor privind viitorul energetic al continentului. Directorul general al Cuadrilla Resources, Francis Egan, a subliniat că sunt uşor de înţeles temerile privind fracturare hidraulică, dar beneficiile exploatării gazelor de şist vor deveni curând "limpezi ca cristalul".

Potocnik a argumentat că, în timp ce state membre ca România au dreptul de a decide propriul lor mix de energie, ele şi-au exprimat, de asemenea, acordul de a se alătura politicilor comune pentru viitorul Europei. Până în 2020, statele membre urmează să-şi reducă emisiile de CO2, să majoreze cota energiilor regenerabile şi să-şi sporească eficienţa energetică cu 20% faţă de anii "90. Pentru a evita creşterea dramatică a temperaturii pe termen lung, comisarul european pentru mediu a declarat că statele membre ale UE trebuie să-şi reducă emisiile de CO2 cu 95% până în 2050. Deşi unele ţări au înregistrat progrese, niciuna nu pare că se apropie de obiectivele din 2020.

"Chiar dacă gazele de şist devin sau nu o poveste de succes în Europa, chiar dacă sunt sau nu profitabile, trebuie să rămânem consecvenţi strategiei noastre pe termen lung de reducere a emisiilor de carbon şi de promovare a resurselor eficiente în economie. Aşa cum trebuie să facem tot ce este necesar pentru a susţine şi îmbunătăţi competitivitatea noastră pe plan global, trebuie, de asemenea, să facem tot ce este necesar să trăim în limitele planetei noastre", a apreciat Potocnik.

Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, are acorduri de concesiune pentru trei perimetre petrolifere în judeţul Constanţa şi unul în apropiere de Bârlad, în judeţul Vaslui. Compania şi-a exprimat interesul pentru a explora şi a extrage gaze de şist din aceste perimetre.