CODUL PENAL ŞI CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ INTRĂ ASTĂZI ÎN VIGOARE Avocaţi: Intrarea în vigoare a noilor coduri ar fi trebuit să fie amânată

• Update 10:45 Propunerile de modificare, lansate în dezbatere publică

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică ieri, pe site-ul instituţiei, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi dacă urmărirea penală este începută in rem, prevede un proiect de OUG.

Pe de altă parte, acelaşi proiect dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, "dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500 000 euro". Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii "pragului" de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea Legii 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiuneşi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, "se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acestora", prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.

---

• Update 10:12 ANP va sesiza instanţele în cazul eliberării a 400 deţinuţi

Comisiile din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au analizat 30.887 de dosare ale unor deţinuţi şi vor sesiza instanţele de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri, ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri penale.

"Înaintăm această cifră sub rezerva că, potrivit legii, modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale", precizează ANP, potrivit surselor de presă.

---

Avocaţii consideră că intrarea în vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală ar fi trebuit să fie amânată, întrucât apărătorii sunt marginalizaţi şi nu li se oferă o protecţie reală, transmite Mediafax.

"În conjunctura actuală, apreciez că trebuie amânată aplicarea noilor Coduri în materie penală, având în vedere că infrastructura fizică nu permite desfăşurarea activităţii noilor instutuţii apărute în noile dispoziţii - judecătorul de drepturi şi libertăţi, camera preliminară", a declarat, decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu.

Potrivit lui Iordăchescu, cheltuielile privind implementarea celor două noi coduri sunt "substanţiale", depăşind 700 de milioane de lei, şi pregătirea profesională a magistraţilor respectiv a avocaţilor este insuficientă pentru aplicarea corespunzătoare a acestor coduri. Astfel, se impune, în mod inevitabil, o interpretare corespunzătoare a noilor norme.

Decanul Baroului Bucureşti a precizat: "În cadrul demersurilor pe care le-am făcut, am constatat că avocatul este marginalizat, fără a i se asigura o protecţie reală. În cadrul acestor propuneri, am expus unele observaţii pe marginea unor reglementări fundamentale în materie penală, fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive. Evident, pentru identitate de raţiune, este posibilă formularea altor propuneri în privinţa altor texte de lege din noile coduri ce urmează a intra în vigoare".

Ion Ilie Iordăchescu consideră că articolul 276 din noul Cod Penal, potrivit căruia "fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă", este unul inoportun.

"Avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul şi justiţiabilul pot fi traşi la răspundere penală şi pedepsiţi cu închisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecăţi de valoare, deoarece judecătorul sau organul de urmărire penală pot oricând să reclame că declaraţiile publice au fost 'nereale', fiind făcute cu scopul de a îi influenţa sau intimida" a precizat Iordăchescu.

Avocatul a adăugat că textul de lege nu este conform cu garanţiile unui proces echitabil în instrumentarea unei cauze, în condiţiile în care se referă, în mod discreţionar, numai la persoanele indicate în cuprinsul acestui articol, fără să se aibă în vedere şi declaraţiile nereale făcute de magistraţi pe durata unei proceduri judiciare.

"Aprecierea caracterului real sau nereal al declaraţiei publice se face tot de către un organ al autorităţii publice, implicând o mare doză de probabilitate. Marginalizarea avocatului de către legiuitor, fără asigurarea unei protecţii reale a reputaţiei sale, impune includerea sa în conţinutul acestui text de lege, alături de magistrat", a mai menţionat Ion Ilie Iordăchescu.

Decanul Baroului Bucureşti consideră, în acest context, că se impune revizuirea conţinutului acestui text de lege, în sensul exceptării avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecător sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea "respectivei cauze".

"Sunt convins că adevăratele probleme vor apărea odată cu aplicarea acestor coduri. În acest sens, avocaţii consideră că unele reglementări pot obstrucţiona accesul la un proces echitabil odată cu schimbarea politicii penale în privinţa desfăşurării judecării procesului precum şi în privinţa căilor de atac în procedura penală. Recursul în casaţie fiind, în noua reglementare, cale extraordinară de atac, urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea în condiţiile legii a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", a conchis Ion Ilie Iordăchescu.

La rândul său, avocatul Cristian Ene a declarat, că amânarea intrării în vigoare a celor două coduri ar da posibilitatea instanţelor să se organizeze administrativ mai bine, având în vedere faptul că apar instituţii noi.

Avocatul a menţionat că "un termen util ar fi 1 iulie 2014, pentru a da posibilitatea instituţiilor să soluţioneze de îndată problemele de implementare a noilor prevederi pentru cei ce au hotărâri definitive cu executare şi care în lumina noilor coduri trebuie să fie eliberaţi".

Potrivit lui Ene, în noile coduri apare judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv judecătorul de cameră preliminară, motiv pentru care vor fi necesare mai multe resurse umane pentru instanţe.

"Avocaţii vor profita de aceste probleme de implementare, însă important este cât vor suferi justiţiabilii", a precizat Cristian Ene.

Şi avocatul Gheorghiţă Mateuţ spune că intrarea în vigoare a noilor coduri ar trebui amânată, adăugând că trebuie modificată "substanţial" procedura camerei preliminare, care trebuie să permită nu numai verificarea legalităţii, ci şi a temeiniciei probelor, similar cu alte legislaţii, pentru ca în instanţă să nu ajungă rechizitorii bazate pe probe insuficiente.

"De asemenea, trebuie să se asigure exercitarea funcţiei de judecător de cameră preliminară separat de judecătorul de fond, pentru că altfel, aşa cum este acum, instituţia riscă să fie complet ineficientă", a precizat avocatul .

Gheorghiţă Mateuţ subliniază că există multe formulări ambigue, care lasă loc de interpretări. Mai mult, el este de părere că numeroase texte se contrazic, ceea ce face dificilă sau uneori chiar imposibilă aplicarea lor.

"Din dorinţa legiuitorului de a obţine cu orice preţ scurtarea duratei procesului s-a omis esenţialul, şi anume calitatea actului de justiţie. Pe de altă parte, nici durata procesului nu poate fi garantată atât timp cât interpretările procedurilor pot conduce la confuzii în înţelegerea sensurilor acestora şi îngreunează aplicarea noilor proceduri", precizează avocatul.

Noile coduri, mai susţine Mateuţ, va aduce "o modificare de viziune "asupra apărării, care va trebui să-şi adapteze strategiile în raport de noile reglementări ce fac din avocat "un subiect procesual distinct ce figurează între procuror şi părţi" şi întăresc rolul acestuia în procesul penal.

"Acest lucru se întâmplă din perspectiva necesităţii rezolvării unei dispute între apărare şi acuzare cu respectarea principiului egalităţii de şanse, în scopul aflării adevărului, în măsura în care acesta este necesar pentru soluţionarea justă a cauzei penale", a mai spus Mateuţ.

Intrarea în vigoare a celor două coduri a stârnit un întreg val de reacţii, printre care şi din partea preşedinţiei. Printre reglementările reclamate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da posibilitea procurorilor să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, mici ajustări la Codul de Procedură Penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări care va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei. Ponta a precizat că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".