Coincidenţe stranii

La sfârşitul săptămânii în care aşa numita "lege ONG" - care urmăreşte să modifice într-un sens iliberal condiţiile în care funcţionează organizaţiile neguvernamentale - a trecut tacit de Senat, în Rusia, ţara model a iliberalismului dezlănţuit, Vladimir Putin a promulgat legea care permite guvernului de la Moscova să declare anumite media occidentale ca "agenţi străini". Să fie România lui Liviu Dragnea pe aceeaşi lungime de undă politică cu Rusia lui Vladimir Putin? La prima aparenţă, aşa s-ar părea! Deşi acelaşi Liviu Dragnea era prezent pe 20 ianuarie 2017 la inaugurarea preşedinţiei lui Donald Trump! Să-şi fi schimbat poziţia? În fond, diferenţele ideologice dintre Donald Trump şi Vladimir Putin nu sunt chiar atât de mari, în schimb rezilienţa democratică, atât la nivel instituţional, cât şi societal, face distincţia între Rusia şi SUA. Şi, dacă Liviu Dragnea spera să primească o "carte verde" pentru o guvernare iliberală în România, lucrurile nu s-au întâmplat astfel.

Nici în România, nici în Rusia (ca de altfel, nici în Polonia, Ungaria sau Turcia) nu putem vorbi de accidente de parcurs, ci de acţiuni coordonate urmărind eliminarea surselor alternative de informaţii şi a limitării activităţii - dacă se poate până la dispariţia lor - a organizaţiilor care militează pentru susţinerea drepturilor. Şi nu ar fi vorba doar despre drepturile omului - pe care iliberalismul le descrie ca pe nişte excese ale politicii corecte - deşi acestea sunt primele vizate, ci şi de drepturi sociale, ecologice, economice sau culturale. Aşa numita lege ONG, propusă la noi de cuplul Pleşoianu-Nicolae, urmăreşte, în numele transparenţei, îngreunarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale şi crearea unor condiţii legale pentru desfiinţarea acestora. De altfel, aceste "schimbări" ale statului ONG-urilor nu sunt izolate, ele venind la pachet cu adoptarea încă din iulie 2017 a unei ordonanţe de urgenţă (OUG 60/2017) privind desfiinţarea avantajelor fiscale referitoare la angajarea persoanelor cu deficienţe în Unităţile Protejate Autorizate (UPA). Intrarea în vigoare a acestei ordonanţe la 1 septembrie care a dus în şomaj mii de persoane cu dizabilităţi şi a condus la dispariţia unor servicii prestate de organizaţii neguvernamentale adresate acestora.

În faţa protestelor conjugate ale societăţii civile liberale şi a reprezentanţilor unor ambasade occidentale la Bucureşti privind atacul frontal împotriva ONG-urilor, PSD a activat aceeaşi strategie ca în cazul "legilor justiţiei". Vineri, ca un răspuns indirect la aceste proteste, un ministru mai degrabă invizibil, Gabriel Petrea, a anunţat, pe de o parte, că există un punct de vedere negativ privind proiectul de lege al celor doi pesedişti (care fusese elaborat încă din vremea precedentului guvern Grindeanu) şi că ar exista, în schimb, un alt proiect de act normativ care să modifice în "totalitate" legislaţia privind ONG-urile, care ar fi prea veche, fiind din anul 2000. Ce să mai zică francezii cu legea lor privind asociaţiile şi fundaţiile din 1905? Oricum, despre discuţiile avute deja cu ONG-urile în această direcţie nu ştie nimeni. Cu excepţia ONG-urilor satelite. Între timp, cealaltă lege, cea a binomului antioccidental Pleşoianu-Nicolae, îşi urmează cursul parlamentar. Ca şi legile justiţiei, de altfel! Iar parlamentarii sunt suverani în ceea ce priveşte legislaţia!

În Rusia, alături de "kompromat", eliminarea presei independente, inclusiv a celei occidentale, şi a organizaţiilor neguvernamentale sunt priorităţi ale autoritarismului putinist. În România, ştirea a prezentat legea rusească ca pe o reacţie la o măsură luată de Departamentul Justiţiei din SUA. Spre exemplu, Mediafax a prelucrat o informaţie venită pe fluxul de ştiri al Reuters, prin care se afirma că proiectul de lege "a fost aprobat de către Duma de Stat, la mai puţin de o săptămână după ce Washingtonul a obligat RT, instituţie media controlată de Moscova, cunoscută anterior drept Russia Today, să se înregistreze ca agent străin în SUA". Fără alte comentarii, ştirea acreditează ideea că Rusia a acţionat în contrapartidă la o acţiune ostilă a administraţiei americane. În ceea ce priveşte ştirea, agenţia de presă Reuters constata că: "U.S. intelligence officials have accused the Kremlin of using Russian media organizations it finances to influence U.S. voters, and Washington has since required Russian state broadcaster RT to register a U.S.- based affiliate company as a «foreign agent»". ("oficiali ai serviciilor de informaţii americane au acuzat Kremlinul ca a utilizat organizaţii media ruse pe care le finanţează ca să influenţeze votanţii din SUA şi Washingtonul a cerut postului de televiziune rus RT să se înregistreze în S.U.A. ca o companie afiliată statului de «agent străin»"). Dar legea americană a "agenţilor străini", FARA (The Foreign Agents Registration Act) există încă din 1938 şi a apărut în condiţiile în care propaganda totalitară, sovietică şi fascistă, devenise foarte influentă în SUA. Această lege prevede ca agenţii reprezentând interesele unei puteri străine având o "calitate politică sau cvasi-politică" să informeze asupra activităţilor şi finanţărilor lor pentru a putea evalua impactul asupra societăţii americane. În aceste condiţii, în cadrul Departamentului Justeţei există o Unitate pentru înregistrarea "agenţilor străini", iar în 2007 erau înregistraţi cam 1700 de lobbişti în acel registru.

Că legea promulgată de Vladimir Putin sâmbătă nu a apărut ca urmare a cererii Departamentul de Justiţie american apare evident dacă avem în vedere că Duma de Stat lansase deja la începutul anului o anchetă pentru a stabili dacă CNN, Vocea Americii sau Radio Europa Liberă şi alte mass-media americane funcţionează conform legislaţiei ruse. Faptul că o organizaţie mass-media clasificată "agent străin" va trebui să îndeplinească aceleaşi cerinţe precum cele aplicate începând cu anul iulie 2012 organizaţiilor neguvernamentale cu finanţare străină şi "activitate politică", demonstrează cât se poate de clar demersul iliberal şi antidemocratic al acţiunii Moscovei. Să fie doar o simplă coincidenţă că aceleaşi tipuri de limitări ale funcţionării organizaţiilor neguvernamentale sunt propuse acum şi în România?